Suprafetele impadurite primite cadou in anul 1872 de catre 44 de asezari din Bistrita-Nasaud, cunoscute sub denumirea de „paduri graniceresti”, au ajuns subiect de disputa intre juristii care aplica legile proprietatii, dar si dosare in cercetarea Inspectoratului Judetean de Politie. In anul 1998, Consiliul Local al comunei Nimigea a depus la Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor o cerere prin care solicita peste 1.300 de hectare de paduri, in baza Legii 169/1997.
Consilierii au anexat ca acte doveditoare harta cadastrala si tabloul general al pasunilor celor 44 de comune graniceresti. Conform acestui document, comunei Mocod, in prezent sat din comuna Nimigea, i s-a repartizat padurea numita „Netedulu” si cea numita „Lucaceasa”. Este vorba, in fapt, de 39 de hectare si 4.954 de mp de pasuni din muntele Netedului, respectiv 554 hectare si 1.528 de mp din Muntele Lucaceasca.
Comisia locala a intocmit procesul-verbal de punere in posesie, act semnat atat de reprezentantii Ocolului Silvic Nasaud, cat si de cei ai Primariei Nimigea. Comisia judeteana a validat si ea suprafata in favoarea comunei Nimigea, suprafata facand parte, insa, din teritoriul cadastral al comunei Rebrisoara.
Cazuri tratate diferit de autoritati
Cum aplicarea legilor proprietatii s-a facut in mod diferit de la un an la altul, in 2000, Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor din Rebrisoara a depus la Comisia judeteana o adresa in care precizeaza ca se impune: „trecerea, validarea suprafetelor de padure la care s-a facut referire in anexa nr. 54 in vederea autorizarii formei asociative de administrare si exploatare a padurii, intrucat localitatea Mocod a formulat o cerere aflata pe rolul instantei de judecata privind constituirea unei forme asociative de administrare si exploatare a padurii, existand in acest sens si o hotarare judecatoreasca”.
Comisia locala pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Rebrisoara a depus sentinta civila nr. 1872 din 2000 definitiva, prin care se acorda personalitate juridica Asociatiei „Zana Mocod”, care pretindea ca este formata din mostenitorii granicerilor care au primit suprafetele impadurite mentionate in proprietate. In plus, au fost anexate acte doveditoare, cum ar fi un tabel cu semnatarii care erau de acord cu constituirea organizatiei asociative a mostenitorilor proprietarilor de paduri si pasuni graniceresti apartinand satului Mocod (254 de persoane), planul de exploatare din 1936, Tabloul general al celor 44 de comune graniceresti din judetul Nasaud si contractul din anul 1872, unde figura si fosta comuna granicereasca Mocod cu doi munti arondati: Netedulu si Lucaceasca.
Pentru ca povestea devenea complicata, in joc a intervenit si prefectul judetului, Viorel Pupeza (PSD), care a cerut atat punctul de vedere al autoritatilor din Rebrisoara, cat si al celor din Nimigea. Primii care au refuzat sa dea un raspuns concret au fost membrii comisiei din Nimigea, ce au lasat la latitudinea Comisiei judetene decizia in acest caz.
In schimb, membrii comisiei din Rebrisoara au inscris Asociatia „Zana Mocod” in anexa 54 cu suprafata de 804 hectare, semnata de reprezentantii Ocolului Silvic Rodna si parafata de notarul Eugenia Bria. Comisia judeteana a validat acest act si a redus suprafata de padure ce urma sa revina comunei Nimigea, aceasta din urma ramanand sa mai primeasca doar 116 ha din suprafata solicitata.
Paduri dobandite ilegal
In urma cercetarilor efectuate de actualul prefect al judetului, Ioan Szilagyi , acesta a descoperit mai multe vicii de procedura. Unul dintre acestea se refera la faptul ca asociatia mentionata are un singur membru, pe Viorel Rosiu, care a cerut validarea unei suprafete de 130 de hectare si nu de 800, cat a primit de fapt.
Observand ca este vorba de o escrocherie, prefectul a cerut introducerea la Judecatoria Nasaud a actiunii privind dizolvarea asociatiei, dar si a unei actiuni din care sa rezulte constatarea nulitatii absolute a Hotararii Comisiei judetene cu nr. 765/27.10.2005 prin care s-a facut acest abuz. In plus, Szilagyi a cerut si Politiei declansarea unei anchete in acest caz, care, din nefe-ricire, nu este singular.
Aceeasi Primarie Nimigea a depus o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, solicitand 661 de hectare de pe raza satului Mititei, insa si aici apare o forma asociativa privata „Blagoaia Mititei”, constituita prin sentinta civi-la 516/2001. Asociatia a cerut anu-larea hotararii luate de Comisia locala Nimigea pentru a putea intra in posesia a circa 170 de hectare de teren de pe raza localitatii Nimigea de Sus.
Dupa lungi procese care au impiedicat aplicarea corecta a legii, prefectul Szilagyi a ajuns la aceeasi concluzie: sa ceara dizolvarea Asociatiei „Blagoaia Mititei” intrucat motivul pentru care s-a constituit aceasta, in conditiile in care nici macar nu era titulara dreptului de proprietate, a fost „atingerea scopului prin mijloace ilicite”.
Concluzia sefului Prefecturii, in ambele cazuri, a fost una cat se poate de simpla: ca cele doua asociatii au dobandit ilegal dreptul de proprietate asupra a circa 1.000 de hectare de padure.
Prin Decretul-lege nr. 3.013 din 1940, un numar de 44 de comune – printre care s-au numarat Nasaud, Bichigiu, Bistrita Bargaului, Budacul de Sus, Cosbuc, Feldru, Gaureni, Gledin, Ilva Mare, Ilva Mica, Josenii Bargaului, Lesu, Magura, Maieru, Mijlocenii Bargaului, Mititei, Mocod, Monor, Zana etc. din fostul District al Nasaudului care au format Regimentul II de Granita (infiintat in anul 1763) – s-a dispus ca acestea sunt si raman proprieta-rele padurilor si pasunilor graniceresti din judetul Nasaud. Reprezentantii localitatilor mentionate aveau dreptul sa puna in valoare produsele lemnoase din padurile administrate in comun prin procedura numita „regie comerciala, antrepriza sau orice alt fel care va corespunde intereselor comunelor”. Decretul a fost abrogat, insa, in anul 1946 prin intermediul unui document similiar.
De lipsa de fermitate a edililor si de carentele legii au profitat, insa, persoane care s-au dat drept mostenitoare ale fostilor graniceri si care au reusit sa pacaleasca pe multi, inclusiv legea, pentru a putea taia lemne ca-n codru.
