Nascut pe 11 septembrie 1905, la Craiova, inginerul Stefan Georgescu-Gorjan, constructorul Coloanei Infinite a lui Brancusi, a fost omagiat in cadrul unui simpozion care a avut loc la Muzeul Universitatii Politehnice.
Dupa vizitarea standului care ii este dedicat inginerului Gorjan in cadrul muzeului, invitatii au participat la evocarea personalitatii celui care a lucrat cu Brancusi, oferindu-i conceptia constructiva pentru Coloana Infinitului pe care apoi a transpus-o in realitate, in 1937, la atelierele din Petrosani si la Targu-Jiu. Prin cartea inginerului Gorjan, intitulata „Am lucrat cu Brancusi” (aparuta in acest an, la Editura Universalia, prin grija fiicei sale, prof. Sorana Georgescu-Gorjan), orice incertitudine legata de conceptia tehnica si realizarea constructiei uluitorului monument brancusian este inlaturata de acum inainte, cu siguranta, pentru totdeauna.
Brancusi si „nasu'”, povestea unei prietenii nemuritoare
Cand Brancusi, copil fiind, incerca sa se salveze de saracie, cautandu-si de lucru prin pravaliile din Craiova, tatal inginerului Stefan Georgescu-Gorjan, Ion, comerciant din Banie, l-a luat sub ocrotirea sa, i-a gasit de lucru in pravalia lui Ion Zamfirescu si a strans bani pentru ca talentatul tanar sa se poata inscrie la Scoala de Arte Frumoase din Bucuresti. Pentru tot acest ajutor Brancusi i-a spus „nasu'” si l-a pastrat in sufletul sau toata viata. In 1902, dupa absolvirea facultatii, tanarul Brancusi i-a modelat portretul lui Ion Georgescu-Gorjan, in casa acestuia din str. Madona Dudu nr. 23, din Craiova. In prezent acest bust se afla expus la Muzeul National de Arta al Romaniei.
Dupa ani, in aceeasi casa din str. Madona Dudu nr. 23, se nastea Stefan, fiul lui Ion si al Stancai Georgescu-Gorjan. Mai intai elev pasionat de studiul matematicii si al limbilor straine, Stefan a urmat Scoala Politehnica „Regele Carol al ll-lea” din Bucuresti, pe care a absolvit-o in 1928. Angajat la Societatea Petrosani, el va deveni inginer-sef si adjunct al directorului Atelierelor Centrale din Petrosani, cea mai mare intreprindere de produs utilaj minier din tara din acea perioada. Ursit sa continue prietenia dintre Brancusi si tatal sau prin propria sa legatura de prietenie si colaborare cu marele sculptor, Stefan Georgescu-Gorjan l-a intalnit pe artist la Paris in 1935, cand au discutat, pentru prima data, despre Coloana Infinitului, a carei comanda Brancusi tocmai o primise.
Inginerul predestinat al Coloanei Infinitului
Crescut din familie in spiritul dragostei si pretuirii fata de Brancusi, inginerul Stefan Georgescu-Gorjan i-a fost sculptorului cel mai bun sfatuitor in ceea ce priveste alegerea solutiei tehnice pentru ridicarea Coloanei Infinitului. Excelenta sa pregatire profesionala, studiile de specialitate din strainatate (inginerul Gorjan facuse o excursie de studii in Italia, condusa de profesorul Nicolae Vasilescu Karpen si urmase un stagiu de specializare la Viena la Uzinele Siemens-Schuckert), lecturile sale in limbi straine, in domeniul profesional, dar si artistic, totul a contribuit la buna intelegere a ideii geniale a lui Brancusi, inginerul „mulandu-si” sugestiile constructive pe inspiratia artistului. Acordandu-i intreaga sa incredere, Brancusi stabileste, impreuna cu inginerul sau, locul de amplasare a Coloanei Infinitului la Targu Jiu, la sfarsitul lunii iunie 1937. Iar in august, in acelasi an, in casa inginerului din str. Closca nr. 2, din Petrosani, Brancusi definitiveaza modelul din lemn (miezul pentru turnare) al margelelor Coloanei. Dupa plecarea la Paris a sculptorului, intreaga responsabilitate a constructiei Coloanei Infinitului ii revine inginerului Stefan Georgescu-Gorjan, care s-a implicat in realizarea lucrarii cu toata probitatea profesionala si umana asupra careia Brancusi nu s-a indoit nici o clipa.
Omagiul adus inginerului Stefan Georgescu-Gorjan se datoreaza in primul rand eforturilor facute de fiica sa, dna Sorana Georgescu-Gorjan, care s-a dedicat publicarii manuscriselor tatalui sau si pastrarii memoriei sale prin donatiile facute Muzeului Politehnicii Bucuresti. In acest fel domnia sa protejeaza si continua traditia de familie a prieteniei cu Brancusi, ocrotind, prin dovezi incontestabile, Coloana Infinitului de orice incercare de modificare a proiectului initial stabilit de Brancusi.
