VIP-uri și infractori: Arestul Central, o încrucișare de lumi

Fostul șef al Arestului Central povestește cum se întâlneau în „Beciul Domnesc” elitele cu infractorii

Într-un dialog cu scriitorul Eugen Istodor, fostul șef al Serviciului de Rețineri și Arestare Preventivă al Poliției Capitalei, Marian Tudor, își amintește cum au trecut prin arest Adrian Năstase, Elena Udrea, Cătălin Voicu, Sorin Ovidiu Vîntu, Dan Diaconescu, dar și procurori, judecători. Au stat acolo, alături de hoți, prostituate, criminali, traficanți, consumatori de droguri, scrie Hotnews, preluând pasaje din carte. Interviul s-a materializat într-un volum cu amintiri despre Beciul Domnesc, cu titlul „Dincolo de Porțile Rușinii” , carte apărută la editura Curtea Veche.   

„Lăcomia noastră de telespectatori care-i voia condamnați, distruși psihic, nu vedea că „Beciul Domnesc” era doar un Purgatoriu de maxim 30 de zile. Beciul era Purgatoriul între Paradisul vieții lor de inși aroganți, „mari și tari” și libertatea sau Penitenciarul în care își vor ispăși pedeapsa”, rememorează Marian Tudor, citat de Hotnews.

VIP sau om. Aceeași poveste?
– „Da. Detenția îi îndepărtează de familie, de bucurii, de vicii, de afaceri, de mediul natural. În arest este suspendat din tot ce făcea. Îl așteaptă o nouă viață, plină de pericole. Fiind în detenție, el știe că familia este pusă în pericol”, spune Marian Tudor. 

Becali și Patriciu au folosit tot furtunul

Fostul șef al Arestului Central își amintește că nu existau chiuvete. „Toți arestații până în 2010, în Arestul Central, se spălau pe față, pe mâini, pe dinți, folosindu-se de un furtun conectat la o țeavă din perete, care avea robinet. Oamenii se așezau acolo pe vine sau în genunchi și acolo se spălau pe dinți, foarte aproape de gaura în care defecau sau urinau. Tot acolo spălau vasele în care mâncau. Am pus chiuvete. Gigi Becali sau Patriciu venind din confort, au folosit tot furtunul. Era absolută fericire că era chiuvetă în cameră”. 

Elena Udrea tot timpul se plângea

Amintirile despre Elena Udrea sunt legate de disconfortul pe care îl simțea ea zilnic, pentru că voia obiecte pentru uz personal. Tudor a declarat că veneau subalterne la el să-i comunice: ”Noi ce facem cu doamnele? Că vor și ele unghieră, vor să se epileze. Un om depresiv, distrus, nervos (Elena Udrea) avea și un corp care avea nevoie de igienă. Au apărut astfel trusele și mijloacele de epilare în celulă. Era un drept”. 

Marian Tudor a mai povestit și faptul că deținuții aveau fiecare icoane, indiferent că erau VIP-uri ori „hoți”. Erau icoane în celule, dar și în birourile polițiștilor și șefilor lor.