La un preţ între 2 şi 10 dolari, volumele electronice sunt alternativa de criză pe piaţa cărţii. În 2010,
nu numai că vânzările lor s-au triplat, dar au îmbogăţit şi câţiva scriitori respinşi de editurile clasice.
Criza economică lucrează în favoarea cărţii electronice. Astfel, în timp ce vânzările de carte tipărită pe plan mondial au scăzut anul acesta cu 1,8%, vânzările volumelor electronice s-au triplat, ajungând la 313 milioane de dolari. În plus, dispozitivele electronice de citit s-au ieftinit şi au devenit accesibile unui mare semnificativ de cititori. (În România, cele mai ieftine costă 100 RON). Platformele de descărcat cărţi online sunt într-o concurenţă acerbă, venind cu oferte din ce în ce mai tentante pentru tinerii scriitori: la începtul anului, amazon.com a crescut la 70% câştigul autorului pentru fiecare exemplar descărcat, iar lulu.com, al doilea mare jucător de pe piaţa cărţii online, a venit cu o ofertă de 80%.
După ce a spart piaţa online, a fost contactat de marile edituri care l-au refuzat înainte
Când primul lui roman a fost respins de cinci edituri, Boyd Morryson tocmai terminase un doctorat în inginerie, relatează Newsweek. După nouă ani şi alte două romane, dar de data asta înarmat cu un agent literar profesionist, Morrison şi-a încercat din nou norocul – dar 25 de edituri i-au refuzat manuscrisul romanului „The Ark”/„Arca”. Nemaiavând nimic de pierdut, Morrison şi-a încărcat, în martie 2009, romanele pe platforma de volume digitale de pe Amazon, cea mai mare librărie online a lumii. In trei luni, el a vândut peste 12.000 de exemplare, o cifră de vânzări care a atras atenţia editurilor clasice – astfel că, o lună mai târziu, „The Ark” a văzut lumina tiparului la Simon & Schuster, o editură aflată în topul primelor şase edituri americane.
A vândut la Hollywood drepturile de ecranizare
Wall Street Journal prezintă un caz similar: timp de 10 ani, Karen McOuestion a încercat, fără succes, să convingă editurile să-i scoată romanele. Anul trecut, a decis să le publice, asemenea lui Boyd Morrison, pe Amazon – după nouă luni, ea a vândut 36.000 de exemplare din carte, precum şi drepturile de ecranizare pentru primul ei roman, „A Scattered Life”/„O viaţă risipită” unui producător de la Hollywood. În august, Amazon i-a publicat acelaşi roman pe hârtie. Pentru scriitorii tineri, spune Karen McQuestion, site-ul are avantajul de a nivela „terenul de joc”, întrucât site-ul nu diferenţiază între titlurile anonime exclusiv electronice şi cărţile celebre, iar cronicile de carte, contabilizate de un program de calculator, amestecă opiniile experţilor cu acelea ale cititorilor.
O carte electronică de 2,99 dolari e mai rentabilă pentru autor decât una tipărită, de 25 dolari
J.A. Konrath este şi el unul din scriitorii ce au debutat pe piaţa cărţii electronice. Specializat în cărţi romantice pentru femei, J.A. Konrath şi-a câştigat notorietatea de scriitor internautic cu romanul „Whiskey Sour”. Convins de viitorul industriei digitale de cărţi, el plănuieşte să-şi lanseze următoarele romane tot sub formă electronică. Scriitorul, care, la fel ca Boyd Morrison, are la bază educaţia tehnică (industria de software), a realizat că o carte electronică de 2,99 dolari scoate mai mulţi bani ca una de 25 dolari, tipărită pe hârtie. „Până la sfârşitul anului”, a declarat, „o să câştig peste 100.000 de dolari din drepturile electronice de autor pentru cărţi pe care editorii newyorkezi le-au respins”.
O carte, la preţ de o cafea
Avantajul cărţilor pentru dispozitive electronice de citit e reducerea semnificativă a costurilor adiţionale, care măreşte proporţional câştigurile scriitorilor. Dacă o editută acordă între 10% şi 15% din valoarea unui exemplar vândut, platformele ca lulu şi amazon oferă până la 80% din valoarea unui exemplar descărcat de pe site. In plus, cărţile sunt mult mai ieftine – dacă un volum tipărit costă 20 – 25 dolari, unul electronic nu trece de 10 dolari. Preţul ideal este şi cel mai mic, sfătuieşte JA Konrath, care, profitând de notorietatea pe care i-a adus-o literatura, a scris un ghid pentru autorii care optează pentru platforme online în locul editurilor. Acesta îşi vinde cărţile mai noi la preţ de dumping, 2 – 3 dolari. „Trei dolari e o ceaşcă de cafea. Cu banii ăştia, cumperi opt ore de distracţie, citind o carte”, rezumă acesta. Cărţile vechi le lasă la liber, putând fi descărcate gratis. „Îmi ajunge reclama care mi-o aduc”.
Scriitorul devine şi om de afaceri
Există şi edituri specializate pe cărţi electronice, cum e Hyperion, unde şi-a scos Konrath primele romane. Ele sunt de evitat, spune acesta, întrucât procentul bănesc care ajunge la scriitor se diminuează până la 20-25%. Consecinţa e că un autor trebuie să se descurce singur, preluând sarcinile editorului şi ale agentului literar: „Sunt vremuri nebune”, observă Konrath. „A fi scriitor azi înseamnă să fi totul: economist, specialist în marketing, editor, agent literar, designer, editor. Dar în primul rând trebuie să înveţi să fii propriul tău manager”. Pe scurt, un fel de antreprenor care trebuie să cunoască programe de editare, să caute şi să negocieze o copertă atractivă sau să-şi promoveze cartea; toate aceste eforturi scot din buzunar peste 9.000 de dolari – „Doar de la amazon şi lulu.com ies 20.000 de titluri pe lună. Ca o carte să se individualizeze, trebuie investit într-o editare profesionistă, o copertă care să atragă şi în promovare, în primul rând”, încheie Konrath.
