Unul dintre cele mai originale obiceiuri legate de Rusalii este încă păstrat în comunități agrare din Transilvania de Nord, în zone cum ar fi Ceanu Mare sau Fizeșu Gherlii, dar și mai departe, în satele bistrițene.
Etnologii cred că acest obicei are rădăcini profund latine. Este vorba de înstruțatul boului, care amintește de corridele din Spania și din sudul Franței, un obicei care marchează sfârșitul primăverii și începutul verii.
În satele din nordul Transilvaniei, în a doua zi de Rusalii, tinerii din sat se adună și aleg unul dintre cei mai frumoși boi, pe care îl împodobesc cu panglici, zurgălăi și flori.
Însoțit de muzicanți, cortegiul se pune în mișcare pe străzile satelor.
„În unele comunități, apar și tineri costumați în draci, fapt care atestă rădăcinile păgâne ale acestei sărbători. Din păcate, nu avem documentată această sărbătoare decât de 150 de ani“, a spus directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean, citat de ClujToday.ro. După ce cortegiul tinerilor străbate satul, ritualul se termină cu o petrecere organizată în casa unuia dintre cei mai vrednici gospodari, petrecere unde sunt aduși lăutari, care animează hora tinerilor din sat.
O sărbătoare de căpătâi
Rusaliile reprezintă una dintre cele mai importante sărbători creștine.
Ele marchează Pogorârea Sfântului Duh sau a Sfântului Spirit, fapt care este considerat drept momentul de naștere a Bisericii creștine.
Rusaliile sunt serbate la 50 de zile după Paști.
Cel mai probabil, sărbătoarea creștină a fost grefată pe tradiții păgâne, iar numele de Rusalii vine de la termenul latin Rosalia sau sărbătoarea trandafirilor.
În Transilvania, oamenii păstrează o serie de tradiții precum binecuvântarea țarinilor. În prima și a doua zi de Rusalii, care sunt celebrate la aceeași dată de către ortodocși și de către greco-catolici, oamenii merg la biserică. Apoi, în multe comunități, credincioșii se îndreaptă spre marginile localităților, unde preoții binecuvântează țarinile. Prin stropirea cu apă sfințită, preoții se roagă pentru ferirea grânelor de dăunători. Praporii bisericești sunt împodobiți cu cununi împletite din grâne aflate în pârg.
"În unele comunități, apar și tineri costumați în draci, fapt care atestă rădăcinile păgâne ale acestei sărbători. Din păcate, nu avem documentată această sărbătoare decât de 150 de ani.“ Tudor Sălăgean, directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei
