Otrăvurile dulci din alimente

Îi folosim când ne simţim ameninţaţi de kilogramele în plus. Ne bucurăm că ne satisfacem pofta de dulce fără să adăugăm un gram pe şolduri, însă nu conştientizăm că ne facem mult mai mult rău decât dacă am mânca un produs de panificaţie. E vorba, desigur, de îndulcitori.

UPDATE: Într-un comunicat remis redacţiei de Asociaţia Naţională a Băuturilor Răcoritoare,  în replică la materialul „Otrăvurile dulci din alimente”, se precizează că aspartamul este utilizat pe scară largă mai mult de un sfert de secol ca îndulcitor într-o mare varietate de produse: alimente, sucuri, produse lactate, gume de mestecat, bomboane, alimente pentru diabetici, cereale pentru micul dejun, dulciuri, vitamine şi chiar anumite medicamente.

„Aspartamul este unul dintre ingredientele alimentare cele mai studiate, cu peste 200 de studii care confirmă siguranţa acestuia. Aspartamul este o modalitate eficientă si sigură pentru consumatori de a gestiona consumul de calorii în alimentaţia lor, în funcţie de stilul fiecăruia de viaţă.

De-a lungul timpului, organismele naţionale şi internaţionale au tratat aspartamul cu multă atenţie şi seriozitate, răspunzând întrebărilor ridicate de opinia publică prin efectuarea de studii sau analizarea studiilor efectuate de particulari.

În conformitate cu legislaţia Europeană pentru Siguranţa Alimentară, aspartamul este clasificat ca aditiv alimentar. Înainte de aprobarea sa în 1981 a fost supus unei evaluări de siguranţă riguroase de către Comitetul ştiinţific pentru Alimentaţie (SCF). Odată ce un aditiv a fost aprobat ca fiind sigur în Uniune Europeană, i se atribuie E-numărul. Aspartamul poartă numărul E-951.

Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară a reafirmat siguranţa acestuia în februarie 2011 iar Administrarea Alimentelor şi Medicamentelor (FDA) din UK, Comitetul comun de experţi pentru aditivi alimentari (CMEAA) al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii şi Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură precum şi agenţiile de reglementare din peste 100 de ţări, au efectuat ample cercetări privind aspartamul şi au constatat ca acesta este sigur pentru utilizare.

Siguranţa produselor şi a ingredientelor pe care le conţin este de o importanţă capitală pentru industria băuturilor non-alcoolice. În cazul folosirii îndulcitorilor artificiali se recomandă să nu se depăşească doza zilnică admisă”, se arată în comunicatul remis redacţiei.

–

Îndulcitorii artificiali fără calorii şi agenţii posibil cancerigeni

Istoria edulcoranţilor începe cu zaharina, creată accidental în 1879 de doi cercetători de la Universitatea John Hopkins. De 500 de ori mai dulce decât zahărul, E-954 este în grupa 2b de agenţi posibil cancerigeni, conform Agenţiei Internaţionale de Cercetări în Cancer, explică directorul Institutului de Cercetări Alimentare, dr. Gheorghe Mencinicopschi, pentru România liberă.  Cantitatea maximă reco­mandată de zaharină pe care o persoană o poate ingera este de 2,5 miligrame/ kg-corp/zi. Poate interfera cu coagularea sângelui şi este destul de contestată de comunitatea medicală, din cauză că poate provoca alergii, dureri de cap, iritaţii şi diaree.

Acesulfam-K este un alt îndulcitor pe care îl găsim în majoritatea băuturilor dulci. Cantitatea maximă recomandată de doctorul Mencinicopschi este de 15 miligrame/kg-corp. Printre efectele lui se numără stresul metabolic şi se consideră că este posibil cancerigen.  Este deseori combinat cu sucraloza şi cu aspartamul, pentru a reda gustul zahărului. Copiii, femeile însărcinate şi cele care alăptează, precum şi bătrânii nu ar trebui să consume acesulfam-K.

Aspartamul sau E-951 este incriminat de câteva zeci de efecte negative asupra corpului uman, precum oboseala, iritaţiile, anxietatea ori spasmele musculare. Este posibil să crească incidenţa cancerelor de creier. El conţine o substanţă numită fenilalanină, interzisă bolnavilor de fenilcetonurie (întârziere mintală).

De asemenea, cercetătorii italieni au descoperit, în urmă cu câţiva ani, într-un studiu pe şoarecii de laborator, că cei cărora li se administra aspartam se îmbolnăveau în mai mare măsură de cancer limfatic şi leucemie. Totuşi, cercetătorii din Maryland au analizat băuturile dulci  care conţineau aspartam şi care erau consumate de oameni şi au ajuns la concluzia că E-951 nu provoacă cancer, conform New York Times.

Ciclamaţii (E-952) sunt încadraţi în grupa 3 de agenţi posibil cancerigeni, conform Agenţiei Internaţionale de Cercetări în Cancer. La testele efectuate pe şoareci de laborator s-a descoperit că provoacă tumori maligne. Ca efecte adverse, poate provoca tulburări de tranzit intestinal şi alergii. Ciclamaţii sunt folosiţi în fabricarea băuturilor răcoritoare, a biscuiţilor, a gemurilor şi produselor din fructe, precum şi a produselor de patiserie.

Sucraloza (E-955) este un edulcorant nou-intrat pe piaţă, este un zahăr clorinat, folosit mai cu seamă în băuturile ne-alcoolice, deserturi de legume şi fructe, snacksuri, fructe conservate, vafe şi siropuri. Nu este recomandat mai ales copiilor şi femeilor însărcinate. Sucraloza creşte riscul de diabet şi de afecţiuni cerebrale.

Ca îndulcitori nutritivi, cu calorii, mai sunt folosiţi şi poliolii: xylitol, manitol şi sorbitol. Ei sunt recomandaţi mai ales persoanelor care suferă de diabet şi au şi acţiune anti-cariogenă, explică doctorul Mencinicopschi.  Xylitolul este folosit, de asemenea, în fabricarea gumei de mestecat, a bomboanelor, a pastelor de dinţi, cât şi la fabricarea unor loţiuni sau spray-uri pentru igiena cavităţii bucale şi nazale.

Îndulcitorii naturali: stevia şi glucoza

Referitor la îndulcitorii naturali, din fructe- adică glucoză, fructoză, zaharoză, maltoză şi lactoză- specialiştii atrag atenţia că, în cantităţi foarte mari, provoacă apariţia cariilor. Singura formă sub care zahărul poate fi folosit de organism pentru producerea energiei este glucoza (dextroza). Ea se găseşte în majoritatea fructelor, nectarul florilor şi miere. Este extrem de importantă pentru creier şi sistemul nervos.

 Totuşi, dacă simţim nevoia să consumăm ceva dulce, este bine să apelăm la carbohidraţii complecşi. Produsele de panificaţie din făină integrală, legumele şi fructele sunt varianta sănătoasă pentru ceva bun şi dulce.  Totuşi, dacă vreţi să apelaţi la un îndulcitor, trebuie să ştiţi că singurul care nu prezintă riscuri pentru sănătate este  Stevia Rebaudiana, o plantă originară din America de Sud, de 300 de ori mai dulce decât zahărul, dar care nu îngraşă şi nu are efecte secundare, explică doctorul Mencinicopschi.

În prezent, în Uniunea Euro­peană, stevia este permisă temporar pentru consumul uman în Franţa. Japonezii o folosesc deja de câteva decenii în sucuri, iar acum se lucrează la dezvoltarea unei întregi game de băuturi răcoritoare bazate pe stevie.

Zahărul şi controversele lui

Controversele privind consumul zahărului alb au devenit extrem de aprinse din 2009, când cercetătorul Robert Lustig de la Universitatea din California a ţinut conferinţa „Zahărul: un adevăr amar”. Atunci, el a arătat că zahărul alb, siropul de porumb, precum şi sucroza şi zaharoza sunt toxice pentru organismul uman, întrucât „sunt otrăvuri în sine”, conform publicaţiei New York Times.

La începutul lui 2012, oamenii de ştiinţă americani au atras atenţia că produsele zaharoase şi băuturile şunt responsabile de boli de inimă, obezitate, cancer şi probleme cu ficatul. Ei au spus chiar că zahărul provoacă 35 de milioane de decese pe an, în întreaga lume şi este atât de pericu­los, încât vânzarea lui ar trebui reglementată prin lege.

Nu ţineţi dietă „după ureche”

Directorul Institutului de Cercetări Alimentare le recomandă tuturor celor care vor să slăbească să apeleze la un nutriţionist şi să nu ţină o monodietă. „Dietele extrem de restrictive sunt extrem de periculoase şi nu le recomand”, arată Gheorghe Mencinicopschi. Dietele trebuie să fie echilibrate, cu fructe, legume şi carne, dar pe baza indicaţiilor unui doctor.