UPDATE: Cei care vor să doneze în euro, o pot face în contul in euro RO69 BACX 0000 0008 7012 7002. Platitorii vor introduce codul Swift al Bancii Unicredit (BACXROBU). Contul este pe numele Asociatiei pentru Realizarea Tinerilor prin Educatie (A.R.T.E.), asociatia parintilor si elevilor din Liceul de Arte. Rog sa se faca pe foaia de depunere precizarea „pentru Dragos Iftimie”.
„Dragoş este elev în clasa a XI-a, profilul arhitectură, al Liceului de Arte “Dimitrie Cuclin” din Galaţi. Dragoş este elevul meu. Unul dintre cei mai buni şi mai spectaculoşi elevi pe care i-am avut vreodată. Pe lângă faptul că desenează dumnezeieşte, Dragoş este un tânăr a cărui bunătate şi statură morală mă umilesc.
Mă fac să mă simt meschin şi mic, aşa cum stau în coconul meu zilnic de interese, numărând bani de pâine, şi bani de rate şi bani de alte lucruri care nu contează. În cea mai bună dintre lumile posibile, Dragoş şi-ar face planuri de facultate, planuri cu prietenii, planuri cu fetele. Iar astea ar fi singurele lui griji.
Copilul acesta este însă bolnav, diagnosticat cu cancer de când avea zece ani. În cei şapte ani de boală, şi-a dus cumplita suferinţă în linişte şi cu demnitate. Vorbim des, are o inteligenţă incisivă şi răscolitoare, mă întreabă, caută, emană curiozitate şi poftă de viaţă. De-a lungul timpului mi-a spus multe lucruri, însă doar recent am aflat de boala lui. Există o pudoare a suferintei, pe care am întâlnit-o doar la oamenii cu adevărat luminoşi.
Dragoş nu mi-a povestit nicidată nimic despre nopţile lui de groază şi nesomn, despre oroarea chimio-terapiilor nesfârşite, nici despre medicii de la Cluj care îl iubesc ca pe copilul lor, nici despre desenele cu care le-a împânzit holul clinicii. Am făcut facultatea la Cluj, am stat deseori în trenul care pe el îl duce către locul unde îi vor răscoli boala. Dragoş nu m-a anunţat niciodată nici când a trecut de la agonie la extaz şi apoi, invariabil, din nou la agonie. Nu mi-a povestit nici de momentul în care a aflat că e bolnav, nici de momentul în care te aşezi sub razele care te ucid, dar injectează în tine şi speranţa, nici despre momentul în care i s-a explicat că singura şansă (cum o fi sa ai 17 ani şi să ţi se explice care îţi este ultima şansă?) este să încerce un tratament revoluţionar, care se face în doar câteva locuri din lume (tratament cu protoni, la o clinică din Munchen).
Şi că această şansă face 30.000 de euro.
Nu mi-a spus nici cum e să fii trimis de o autoritate a statului român (Casa de Asigurări de Sănătate) să alcătuieşti un dosar (lucru pentru care faci noi drumuri la Cluj şi pierzi noi nopţi gândindu-te la moarte) pentru ca, după săptămâni întregi, să ţi se spună că n-ai avut niciun moment nicio şansă, pentru că tratamentul tău nici nu se află în nomenclatorul oficial al tratamentelor potenţial decontabile….
N—am ştiut enorm de multe despre Dragoş, pentru că acest copil serios şi bun, şi-a ascuns suferinţa, aşa cum ai ascunde o pată pe cămaşă. Pentru a nu ne indispune.
Sunt un profesor oarecare, dintr-un oraş oarecare, vorbindu-vă despre un tânăr pe care nu-l cunoaşteţi. Nu ştiu care sunt şansele să obţin ajutorul dumneavoastră, dar ştiu că nu am timp şi ca trebuie să fac tot ce pot pentru a-l ajuta. Şi mai ştiu şi că binele este improbabil, dar că reflectă tot ce e mai bun în noi. Şi tocmai de aceea e rar şi nepreţuit.
De aceea, vă rog din suflet, să îl ajutaţi. Dacă vi se pare insuportabil ca un copil să depindă de o sumă care pentru alţii este derizorie, ajutaţi-l. Dacă vi se pare inacceptabil ca statul să îşi bată joc de încă un tânăr, ajutaţi-l. Dacă sunteţi între cei 90% care spun că au un Dumnezeu în care să creadă, ajutaţi-l.
Vă mulţumesc din suflet în numele lui!”
Prof. Doru Căstăian
Liceul de Arte “Dimitrie Cuclin” Galaţi
„De mic mi-au plăcut provocările. Cele «tari». Am făcut judo, box, dans şi parkour pe care îl practic şi în prezent. Nereuşitele mă ambiţionează, nu renunţ până nu reuşesc să obţin ce mi-am propus. Sunt pasionat de artă, desenez aproape zilnic. Primele încercări sunt expuse în locul unde în 2007 a început o perioadă foarte grea a existenţei mele, aflarea diagnosticului şi lupta pentru viaţa, la secţia de oncologie pediatrică a unui spital din Cluj. Îmi doresc să îmi pot urma pasiunea pentru desen să devin cel mai bun în ceea ce fac, să pot fi împreună cu prietenii, alături de familie şi încă multe altele. Pentru ca toate acestea să devină realitate este nevoie să fiu sănătos. Mă lupt şi sper că voi reuşi.”
Dragoş Iftimie, elev în clasa a XI a, la Liceul de Arte “Dimitrie Cuclin”Galaţi
Faptele:
– diagnosticat în 2007 cu tumoră neuroectodermală (cancer la nas)
– are 24 de cicluri de tratament cu cobalt încheiate
– în 2010 boala a recidivat, tratametul clasic a devenit insuficient
– cazul său a fost transmis de medicii clujeni către omologii săi de la Rinecker Proton Therapy Center (Munchen , Germania)
– cazul a fost accepptat, dar intervenţia costă 30.000 de euro;
– după câteva săptămâni de “analiză a dosarului”, finanţarea i-a fost refuzată de statul român).
Conturile în care puteţi contribui:
RO30RZBR0000060009080217 deschis la Raiffeisen Bank, Sucursala Galaţi, pe numele tatălui său, Mihai Iftimie, pentru persoanele fizice care vor să îl ajute pe Dragoş,
sau
în contul asociaţiei părinţilor şi profesorilor de la Liceul de Arte „D. Cuclin” – Asociatia pentru Realizarea Tinerilor prin Educatie (A.R.T.E), pentru firmele care pot dona pentru acest elev. Codul de înregistrare fiscală este 31619237, iar contul RO96BACX0000 0008 7012 7001, deschis la Unicredit Ţiriac Bank, Galaţi. În acest caz, trebuie trecută pe foaia de depunere menţiunea „pentru Dragoş”.
