Pe masa oricărui creștin ortodox, în Sfânta Zi de Paște, se găsesc ouă roșii, preparate din carne de miel și cozonac. Asociația Pro Consumatori (APC) folosește acest prilej pentru a vă prezenta câteva aspecte despre carnea de miel/preparatele din carne de miel, ouă roșii, cozonaci și vinuri.
Cum se recunoaște carnea de miel proaspătă
Aprecierea prospețimii cărnii de miel se realizează folosindu-se organele de simț: văzul, mirosul și pipăitul.
Contează: aspectul: la carnea proaspătă suprafața este acoperită cu o peliculă uscată, iar în secțiune carnea este lucioasă și slab umedă; culoarea: la suprafață este roz, iar în secțiune culoarea este roșie, caracteristică speciei și regiunii anatomice; consistența: fermă și elastică, urma lăsată de apăsarea cu degetul dispare repede; mirosul: plăcut, caracteristic speciei; grăsimea: albă și compactă; măduva oaselor: elastică, lucioasă, iar în secțiune umple complet canalul medular; tendoane și articulații: lucioase, elastice, tari, lichid sinovial limpede; bulionul (fiertura de carne după sedimentare): limpede și aromat, cu un strat de grăsime la suprafață.
Recomandăm consumatorilor să achiziționeze miei verificați de către medicul veterinar, cu o greutate a carcasei de peste 12 kg. Mieii sub această greutate au un conținut ridicat de apă, ceea ce face ca prin operația de pregătire (fierbere, prăjire, frigere) să se diminueze cantitativ foarte mult (cantitatea de preparat aptă de consum). Prețul unui kg de carne de miel variază de la 15 lei, în orașele mici, la 28 de lei în marile orașe (București, Constanța, Timișoara etc.). O ultimă găselniță a comercianților, afișarea prețului la carne de miel pentru 100 g de produs. Astfel, în unul din marile magazine ale Bucureștiului, prețul la carnea de miel era de 2,79 lei/100 g.
„Carnea de miel este indicată a fi consumată de către copiii care au vârsta mai mare de 2 ani, cantitatea recomandată fiind corelată cu vârsta copilului şi variind între 50 şi 200 g/zi. Carnea provenită de la mieii hrăniţi cu iarbă este o sursă foarte importantă de acizi graşi Omega 3, aceasta fiind cu aprox. 25% mai ridicată comparativ cu carnea mieilor crescuţi în sistem convenţional. În state precum Australia, carnea de miel reprezintă alimentul care are cea mai importantă cantitate de acizi graşi Omega 3, aceștia fiind esenţiali pentru stoparea inflamaţiei cronice din organismul nostru. De asemenea, un miel crescut pe o pajişte verde face mai multă mişcare, reducându-se în acest mod ţesutul adipos şi reflectându-se în mod pozitiv şi asupra structurii nutrienţilor regăsiţi în carne. Conform portalului whfoods.com, într-un cotlet slab de miel care cântăreşte aprox. 115 g se regăseşte jumătate din necesarul zilnic recomandat de proteine, seleniu şi vitamina B3. În plus, conţine toată cantitatea de vitamina B12 recomandată zilnic şi surse importante de zinc şi fosfor”, a arătat medicul specialist pediatru Ingrid Ada Bălan, cabinet
www.vindecadai.ro.
Care e cel mai bun cozonac
Cozonacul este pâinea dulce a secolelor trecute, deseori evocată de călătorii străini care au trecut sau locuit în spațiul românesc. În ultima perioadă, hipermarket-urile au început să fabrice și să vândă sub brandul magazinului cozonaci cu aditivi. Sfatul nostru: Paștele este o singură dată în fiecare an, nu merită să cumpărăm cozonac cu chimicale. Nici cozonacul nu mai este ce-a fost! S-a inventat cozonacul cu fibră de cartof și pesmet! Citiți eticheta! Alegeți în cunoștință de cauză! Alegeți calitatea, nu cantitatea! Dacă nu vă faceți timp pentru pregătirea bucatelor tradiționale specifice mesei de Paști, trebuie să știți că cele realizate industrial sunt pline de chimicale, astfel: în cele 17 sortimente de vopsea de ouă din comerţ analizate de APC am identificat 32 de aditivi; în cei 31 de cozonaci analizați s-au identificat 33 de aditivi alimentari; în cele 9 sortimente de drob s-au identificat 16 aditivi alimentari.
Şi „coloranţii alimentari“ prezintă toxicitate
Vopseaua de ouă conține diferiți coloranți în funcție de culoarea pe care o oferă. Deși ei sunt numiți generic „coloranți alimentari“, totuși prezintă toxicitate asupra organismului uman. Se fixează cu ușurintă pe suprafața exterioară a cojii de ou. Teoretic, nu ar trebui să fie ingerați. Și totuși, ei ajung în stomac. Cum?
„Coloranții pot penetra ușor coaja oului fiert către interiorul acestuia. Mai mult, mâinile noastre preiau colorantul de pe coajă și îl aduc pe suprafața albușului. Există numeroase studii științifice care demonstrează că nu este deloc sănătos să folosim coloranți alimentari «artificiali» (compuși de sinteză) în compoziția alimentelor. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) impune concentrații limită ale acestor compuși în compoziția alimentelor. Motivele principale sunt efectele adverse care însoțesc consumul lor, cum ar fi hiperactivitatea (ADHD) și reacții alergice mai ales la copii, stări de migrenă, astm și chiar cancer. Un studiu al agenției americane CSPI (Center for Science in the Public Interest) prezintă detaliat aspecte ale toxicității coloranților alimentari susținute de date experimentale.
Vopseaua tipografică constituie uneori alternativa pentru vopsirea ouălor. În acest caz, riscurile de îmbolnăvire se amplifică considerabil față de cazul utilizării coloranților alimentari. Vopseaua tipografică conține hidrocarburi (alcani, izoalcani), hidrochinone, săruri organice, toate cu acțiune iritantă la contactul direct cu ochii și pielea, adevărate otrăvuri atunci când, accidental, sunt ingerate”, a arătat şi lector univ. dr. Mădălina Săndulescu, Departamentul de Chimie Organică, Biochimie și Cataliză, Facultatea de Chimie, Universitatea din București.
Ouă biologice şi vopsea naturală
„Aş dori să lansez un semnal de alarmă asupra încondeierii ouălor cu vopseaua chimică compusă din nenumăraţi aditivi alimentari, în vederea prevenirii diverselor probleme de sănătate care ar putea fi asociate în mod direct de contactul organismului nostru cu aceste substanţe. Este important să ştim că păsările crescute în sistemul agriculturii ecologice au acces la verdeaţă naturală şi sunt hrănite cu cereale ecologice, ajungând în final să producă şi ouă sănătoase, de o calitate superioară, cu coaja mai groasă şi mai rezistentă. Din punctul meu de vedere, acest amănunt este esenţial, astfel încât ingredientele chimice care se regăsesc în vopseaua pentru ouă să nu pătrundă în albuş. Cu alte cuvinte, putem preveni creşterea gradului de intoxicare a organismului nostru numai prin simpla alegere a ouălor ecologice. La polul opus, păsările crescute în sistem convenţional produc ouă de o calitate inferioară, cu coajă mai subţire, astfel încât cresc şi șansele ca vopseaua toxică să se transfere în interiorul albuşului.
Din nefericire, sunt nevoit să constat că majoritatea vopselurilor pentru ouă conţin aditivi alimentari destul de nocivi pentru sănătatea noastră”, a menţionat nutriţionistul Dumitru Balan, www.vindecadai.ro.
Acesta arată că un raport elaborat de către Institutul Naţional de Cercetări Agronomice din Franţa a dezvăluit publicului larg că aditivul E171 traversează bariera intestinală în rândul animalelor, depozitându-se ulterior în diverse organe. Administrarea orală a acestui aditiv a produs leziuni precanceroase localizate la nivelul colonului în rândul a aprox. 40% din animalele care au ingerat dioxidul de titan.
„Un alt aditiv nociv care se poate citi pe eticheta unei vopsele de ouă este E172 (oxidul de fier), acesta fiind interzis în Germania.
Iată de ce mă văd nevoit să recomand varianta naturală de vopsire a ouălor, fiindcă este şi singura care nu produce toxicitate la nivelul organismului”, a menţionat Dumitru Balan.
