Scheletul unui dinozaur cu patru "aripi" şi acoperit cu pene, descoperit în China
Scheletul unei noi specii de dinozaur, care avea patru "aripi", o coadă excepţional de lungă şi era acoperit integral cu pene, a fost descoperit în China, întărind teoria potrivit căreia pe Terra existau deja vieţuitoare care zburau înainte de apariţia păsărilor, potrivit unui studiu publicat marţi, informează AFP, preluată de Mediafax.
Veche de 125 de milioane de ani, noua specie de dinozaur a primit denumirea Changyuraptor yangi şi face parte din grupa dinozaurilor de talie mică, cu gheare şi cozi acoperite cu pene, care le dădeau alura unor găini mai mari, înzestrate cu dinţi.
Descoperit în deja celebrul depozit de fosile Jehol din provincia Liaoning din nord-estul Chinei, Changyuraptor yangi măsura aproximativ 1,3 metri din vârful ciocului şi până la capătul cozii. Penele care ornau acea coadă reprezentau aproape o treime din lungimea totală a animalului, afirmă oamenii de ştiinţă.
Analizele asupra structurii osoase a animalului au arătat că acesta ajunsese la talia adultă şi că avea o greutate de circa 4,5 kilograme, fapt care face din el cel mai mare dintre toţi "dinozaurii cu patru aripi" cunoscuţi. Este o denumire neoficială ce a fost dată acestei familii de dinozauri datorită prezenţei penelor pe cele patru membre, motiv care i-a dus pe mulţi cercetători la concluzia că aceste vieţuitoare erau capabile să zboare, chiar dacă o făceau destul de stângaci, pentru a-şi captura prada.
Evitând să se pronunţe asupra capacităţilor aeriene ale lui Changyuraptor yangi (zbor prin bătăi ale aripilor, zbor planat sau doar "salturi ameliorate"), cercetătorii consideră că acea coadă impunătoare şi acoperită cu pene ar trebui să îi permită să îşi controleze coborârile şi deci "să joace un rol cheie în aterizare", diminuându-şi viteza cu care se apropia de sol. Dacă lucrurile au stat astfel, atunci păsările şi aripile lor nu mai deţin întâietatea în domeniul zborului, ci au moştenit această aptitudine de la strămoşii lor reptilieni.
