Omul de Neanderthal are o origine de cel puţin 430.000 de ani, după cum indică trăsăturile morfologice ale unor cranii descoperite în Spania, ce pun într-o nouă lumină evoluţia hominizilor, informează AFP, preluată de Mediafax.
„Acestea sunt, fără îndoială, trăsăturile morfologice ale celor mai vechi oameni de Neanderthal descoperiţi până în prezent”, a declarat în timpul unei conferinţe de presă Juan-Luis Arsuaga, profesor de paleontologie la Universitatea Complutense din Madrid, principalul autor al unui articol despre această descoperire, publicat joi în revista americană Science.
Conform cercetărilor anterioare, omul de Neanderthal ar fi apărut cu aproximativ 100.000 de ani mai târziu. Totodată, această descoperire a permis cercetătorilor să afirme că strămoşul comun cel mai recent al omului modern şi al omului de Neanderthal a trăit cu peste 430.000 de ani în urmă.
Acest studiu a fost efectuat pe 17 cranii – unele fragmentate, altele aproape complete – excavate din celebrul sit preistoric din Sima de Los Huesos ("puţul cu oase"), în apropierea localităţii Burgos, din nordul Spaniei.
"În urma studierii acestor cranii, a fost posibil să determinăm pentru prima oară caracteristicile morfologice craniene ale unui grup de hominizi, care au trăit în Spania în Pleistocenul mijlociu", cu 400.000 şi 500.000 de ani în urmă, a precizat Ignacio Martinez, paleontolog la Universitatea din Alcalá, unul dintre autorii studiului.
În timpul acestei perioade-cheie, hominizii primitivi s-au separat de celelalte grupuri care trăiau în Africa sau în Asia de Est, pentru a se stabili ulterior în Eurasia, unde au apărut caracteristicile ce aveau să stabilească descendenţa neanderthaliană.
Cu câteva sute de mii de ani mai târziu, oamenii moderni, sosiţi din Africa, s-au stabilit, la rândul lor, în Eurasia, unde au coexistat cu oamenii de Neanderthal, cu care au avut legături sporadice. Oamenii de Neanderthal au dispărut cu aproximativ 28.000 de ani în urmă.
Craniile studiate de cercetători prezintă trăsături neanderthaliene doar la nivelul feţei şi al dinţilor. Cutia craniană prezintă trăsături ce corespund neanderthalienilor mai primitivi.
"Aceste trăsături morfologice ne fac să credem că oamenii ale căror cranii au fost descoperite în Sima au aparţinut clanului de Neanderthal, chiar dacă nu au fost neapărat strămoşii direcţi ai neanderthalienilor clasici", a precizat profesorul Arsuaga.
Aspectul cel mai important este acela că un număr mare din trăsăturile neanderthaliene observate la aceste cranii au indicat activităţi de masticaţie, mai ales la nivelul incisivilor, care prezentau un mare grad de uzură.
"Este ca şi cum aceşti dinţi ar fi fost utilizaţi ca o a treia mână, fenomen tipic pentru neanderthalieni", a spus Juan-Luis Arsuaga.
Cercetătorii au constatat, de asemenea, că indivizii ce au trăit în grota din Sima erau asemănători între ei. Celelalte fosile din aceeaşi perioadă geologică sunt diferite între ele şi nu corespund caracteristicilor morfologice ale locuitorilor din Sima.
Mai mulţi descendenţi ai acestor grupuri au coexistat în Europa acum mai bine de 400.000 de ani, iar craniile descoperite la Sima sunt mai apropiate de cele ale oamenilor de Neanderthal.
Situl din Sima este exploatat din 1984. În ultimii 30 de ani, au fost descoperite aproape 7.000 de fosile umane, fiind reconstituite scheletele a cel puţin 28 de indivizi.
