Sonda spațială Rosetta va încerca să atingă suprafața cometei Churyumov-Gerasimenko pe 12 noiembrie, într-o regiune numită simplu "J", aflată pe "capul" cometei în formă de rățușcă, transmite bbc.com, citată de Mediafax.
Potrivit ESA, miercuri, 12 noiembrie, sonda spațială care acum se află pe orbita "muntelui de gheață", denumit 67P, va lansa spre suprafața cometei robotul Philae, de mărimea unui frigider, de la o altitudine de 20 de kilometri.
Dacă totul se desfășoară conform planului, Philae va cădea către cometă, atingând suprafața obiectului spațial undeva într-o regiune cu diametrul de un kilometru, în jurul orei 17:35, ora României.
Agenția Spațială Europeană spune că provocările care urmează în cadrul acestei misiuni istorice din cadrul explorării spațiale sunt imense.
Lansarea robotului spre suprafața cometei poate fi comparată cu împingerea unei mașini de spălat rufe dintr-o aeronavă care zboară la o altitudine dublă față de cea la care zboară cursele de pasageri în mod obișnuit (circa 10.000 de metri, n.r.), iar mașina de spălat ar trebui să ajungă într-o zonă de mărimea unui parc, totul în timp ce punctul de destinație își schimbă poziția, explică bbc.com.
Conform sursei citate, comparația nu este una perfectă dintr-o multitudine de motive, dar ajută la înțelegerea dificultăților cărora misiunea trebuie să le facă față. Posibilitatea unui eșec este mare.
Data efectuării contactului cu cometa, confirmată de ESA, este cu o zi mai târziu decât cea prevăzută inițial, care fusese stabilită în ultimele luni de pregătire a evenimentului.
Această zi în plus le va da specialiștilor care controlează sonda mai mult spațiu de manevră pentru a încerca să poziționeze vehiculul spațial cât mai bine pentru a lansa robotul Philae, care cântărește 100 de kilograme.
Poziționarea implică o sincronizare minuțioasă a orbitei sondei în jurul cometei cu diametrul de patru kilometri, astfel încât Rosetta să fie poziționată exact la punctul stabilit de lansare a lui Philae, situat la 22,5 kilometri de centrul cometei. Lansarea lui Philae este prevăzută pentru ora 10:35, ora României.
Din cauza faptului că toate aceste manevre se desfășoară la o distanță de 509 kilometri de Pământ, semnalele radio pentru comunicarea cu centrul de control al ESA vor avea nevoie de 28 de minute și 20 de secunde pentru a fi recepționate. Această întârziere în comunicare înseamnă că mesajul de confirmare a suscesului sau eșecului misiunii nu va ajunge pe Terra mai devreme de ora 18:00, ora României.
Regiunea aleasă ca destinație a robotului Philae este situată pe "capul" cometei, care seamănă cu o rățușcă de cauciuc, și este numită simplu "zona J", după ce experții ESA au analizat mai multe posibile destinații pentru efectuarea contactului pe suprafața cometei.
Zona J nu este deloc locul ideal, având o serie de culmi foarte ascuțite, dar este totuși cea mai plată și fără formațiuni bolovănoase regiune pe care echipa de cercetători au putut să o identifice după cercetarea suprafeței cometei.
Cartografierea cât mai exactă a zonei J, dar și a unei alte posbile destinații, zona C, folosită pe post de desținație de rezervă, este în curs de efectuare.
În ultimele zile, Rosetta s-a poziționat pe o orbită la doar 20 de kilometri distanță de cometă, pentru ca sistemele de la bord să poată efectua măsurători cu o precizie de sub un metru ale reliefului "muntelui de gheață".
Pentru atingerea suprafeței cometei, aceste informații au o utilitate restrânsă totuși, întrucât contactul lui Philae cu cometa va fi efectuat automat, iar precizia aterizării este de nivelul sutelor de metri. În aceste condiții, marja de eroare este mai mare decât aria terenului plat din zona J.
Procedura de separare a robotului de sondă, coborâre și efectuare a contactului cu suprafața planetei va dura, potrivit estimărilor ESA, circa șapte ore. Philae va face o fotografie a sondei Rosetta în momentul separării de aceasta.
De asemenea, robotul va îndrepta una dintre camerele foto de la bord înspre cometă, pentru a vedea destinația, deși această informație nu poate schimba nimic în procesul de aterizare. Philae nu are niciun sistem de control sau modificare a traiectoriei de coborâre pe suprafața cometei. Va ateriza unde se va nimeri în acele momente, fără posibilitatea unei intervenții a centrului de control al ESA.
Imaginile vor fi folosite, însă, de specialiștii ESA, pentru a stabili unde a ajuns robotul pe suprafața cometei.
Dacă va ajunge pe cometă în stare de funcționare și stabil, Philae va folosi o serie de harpoane și sisteme asemănătoare unor șuruburi pentru a se ancora pe suprafața cometei.
Acționarea acestor sisteme va confirma pentru centrul de control al misiunii, aflat în Darmstadt, Germania, că robotul a efectuat contactul cu suprafața cometei.
Întrebarea care se va pune atunci este dacă Philae va reuși să rămână ancorat, pentru că nimeni nu știe care sunt de fapt condițiile din locul de contact. Robotul s-ar putea scufunda într-o grămadă de praf foarte fin sau ar putea lovi formațiuni de gheață dure ca roca. O îngrijorare majoră este aceea că Philae ar putea pur și simplu să sară ca o minge și să ajungă în spațiu. Indiferent ce se va întâmpla, însă, misiunea Rosetta va continua.
Sonda spațială a transmis deja o serie de fotografii impresionante ale cometei 67P, iar observațiile minuțioase pe care le va efectua în următorul an vor ajuta la înțelegerea mai profundă a naturii acestor obiecte spațiale remarcabile.
Datele și orele prezentate de ESA pentru această fază a misiunii ar putea fi schimbate în orice moment, dacă informațiile oferite de cartografierea zonei J, aflate în curs de desfășurare, vor arăta existența unor probleme majore legate de relief. În acest caz, experții ESA vor trebui să își mute atenția asupra zonei C, considerată destinație de rezervă.
Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, misiunea spaţială Rosetta, lansată în urmă cu 20 de ani de ESA, are prevăzută o durată de funcţionare care se va întinde până cel puţin în decembrie 2015.
Această misiune va permite oamenilor de ştiinţă să studieze, atât de la distanţă, cât şi de pe teren, prin intermediul unor instrumente de cercetare, gazele, praful, structura nucleului şi materiile organice ale cometei.
