Incredibil: Focuri de armă la 100 de metri de zonele locuite de pe litoralul românesc, în apropiere de Olimp. Ce face un grup de vânători în Pădurea Comorova

Condamnarea pentru braconaj, în urmă cu doi ani, a fostului director al Asociaţiei Judeţene a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Constanţa Dănuţ Vasile Miron nu a stârpit vechile năravuri cinegetice din aria protejată Comorova.

O castă a vânătorilor din Mangalia şi din localităţile învecinate face legea în Parcul Natural Comorova, fostul domeniu de vânătoare al lui Nicolae Ceauşescu atunci când se afla în vacanţă la Neptun. 

Noii lideri ai vânătorilor de la malul Mării Negre s-au pus stăpâni peste fondul cinegetic din Pădurea Comorova, după ce fostul şef al Asociaţiei Generale a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi (AJVPS) Constanţa, Vasile Miron, a fost trimis în spatele gratiilor pentru evaziune fiscală, abuz în serviciu, braconaj şi nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

Faptul că acesta a fost condamnat nu i-a speriat pe ceilalţi vânători.

Imediat după încarcerarea lui Vasile Miron, fără vreun motiv anume, cabana de vânătoare din Pădurea Comorova a fost închisă. Ulterior a fost ridicată, chiar în aceeaşi curte, fără a exista vreo autorizaţie de construc­ţie, o nouă cabană, care mai ales la sfârşit de săptămână este extrem de animată, iar oamenii cu puşti circulă nestingheriţi prin pădure, chiar şi la nici 100 de metri de casele localnicilor, potrivit mărturiilor acestora.

În plus, vânătorii constăn­ţeni, conduşi de noul şef al AJVPS, Ion Vasile Tarcea, sunt acuzaţi că s-au bran­şat ilegal la electricitate şi la apă curentă. Până acum, compania de apă RAJA Constanţa a aplicat o amendă de 4.000 de lei pentru aceasta şi a tăiat ţeava de apă. Nu-i nimic, branşamentul a fost refăcut imediat, iar petrecerile au reînceput la cabană.  Ilegalităţile au fost dezvăluite de Ştefan Doxan, un fost ceferist stabilit în Germania timp de 15 ani şi care apoi a revenit la Mangalia, unde şi-a deschis mai multe firme. Dar nu a scăpat de patima vânătorii. Crezând că România s-a mai schimbat şi că poate să se comporte nemţeşte, a fost până la urmă exclus din tagma vânătorilor de la malul mării şi, într-un final, a renunţat la această pasiune.

Vasile Tarcea a recunoscut în cele din urmă problemele cu RAJA, când a fost contactat de „România liberă“, după ce în primă fază se eschivase. „Ce legătură am eu cu cabana respectivă?“, a susţinut acesta.

Apoi, a recunoscut cu jumătate de gură: “A fost RAJA acolo. Ce-a fost s-a reglementat”. Totuşi, şeful de grupă de vânătoare a evitat să răspundă la întrebarea dacă acum există contract de furnizare cu compania de apă.

 Arme nepredate

Probleme cu legea are şi paznicul de vânătoare Octavian Stănoiu, despre care sursele RL au afirmat că este cercetat penal pentru braconaj. El a negat categoric această acuzaţie, dar s-a dat de gol recunoscând existenţa unei alte acuzaţii, cea de nerespectare a regimului armelor şi muniţiilor. „Nu sunt cercetat pentru braconaj, nu am dosar (…). Mi s-au ridicat armele, după ce la adresa mea a fost făcută o reclamaţie, de către cei de la Serviciul arme şi muniţii“, a declarat el pentru „România liberă“.

Potrivit legii, în perioada de extrasezon de vânătoare, armele trebuie ţinute în rastel şi încuiate. Ceea ce nu s-a întâmplat în cazul lui Stănoiu, care a fost surprins de oamenii legii cu puştile „la liber“ chiar atunci când era prohibiţie la vânătoare şi acum nu mai este paznic în Pădurea Comorova, aşa cum ne-a mărturisit chiar el.

Actualul şef al AJVPS Constanţa, Radu Micu, spune că nu ştie nimic despre ceea ce se întâmplă la Comorova. “Nu ştiu despre ce e vorba”, a declarat el sec, întrebat fiind despre inexistenţa autorizaţiei de construcţie şi pro­blemele cu RAJA.  

Fondul cinegetic, în pericol

Pădurea Comorova a fost plantată în anul 1890. În prezent, pădurea, întinsă pe sute de hectare, cuprinde stejari, cedri, tei, chiparoşi, pini şi mesteceni, fiind populată de mistreţi, iepuri, fazani şi alte animale şi păsări.  În 1998, printr-o hotărâre a Guvernului României a fost legiferată crearea unui parc municipal. Zamfir Iorguş, primarul Mangaliei de la acea vreme, a aprobat în noiembrie 2004 planul urbanistic zonal prin care intravilanul oraşului se extindea şi peste Pădurea Comorova, act normativ în urma căruia au fost permise defrişări pentru construcţia de hoteluri şi pensiuni, în ciuda opoziţiei organizaţiilor de protecţie a mediului. În urma vânătorii excesive din ultimii ani, fondul cinegetic este pus în pericol.