Procurorul revocat Mihaela Moraru este anchetat penal pentru favorizarea șefului Romprest. Asta în condițiile în care judecătorii au decis că magistrata a fost dată afară ilegal din Direcția Națională Anticorupție.
Argumentele care au stat la baza revocării din DNA a unuia dintre cei mai „eficienți” procurori din instituție, Mihaela Moraru, nu se susțin în realitate, au stabilit judecătorii Curții de Apel București. Faptele imputate magistratei erau cunoscute de șefa DNA de cel puțin două luni, dar decizia revocării a venit după ce Mihaela Moraru a reclamat-o la CSM pe Laura Codruța Kövesi.
Între timp, Moraru a ajuns urmărită penal pentru favorizarea șefului Romprest, Direcția Națională Anticorupție ajungând în acest fel să se implice în războ-iul comercial din interiorul acestei companii.
„Informale“ cu Walter
DNA Ploiești a început urmărirea penală împotriva procurorului Mihaela Moraru chiar în ziua în care Curtea de Apel București făcea publică motivarea deciziei prin care constata că revocarea ei din DNA este cel puțin lipsită de temeinicie. Mihaelei Moraru i se impută că l-ar fi favorizat pe acționarul majoritar Romprest, Florian Walter.
Procuroarea care a instrumentat dosare în urma căreia au fost condamnați Adrian Năstase, Dorin Cocoș, Nicolae Dumitru – Niro, Dinel Staicu, Gigi Becali sau Victor Babiuc este acum urmărită penal, acuzată deci, pentru că l-a favorizat pe Florian Walter prin nedepunerea la dosar a unei expertize favorabile acestuia din urmă.
Mihaelei Moraru i se mai impută o serie de discuții informale avute cu Florian Walter și cu apropiați ai acestuia. Surse judiciare au explicat pentru „România liberă“ că aceste „informale” au vizat mai multe denunțuri făcute de Walter.
Practic, prin punerea sa sub acuzare, DNA a ajuns să se implice în războiul comercial care are ca scop preluarea afacerii Romprest, una pe bani foarte mulți.
De altfel, surse judiciare susțin că cel mai probabil personajul care ar fi făcut denunț la DNA în care să spună că Moraru a purtat discuții informale cu oamenii lui Walter este Bogdan Adimi, reprezentantul taberei adverse lui Florian Walter din interiorul Romprest.
Foarte spectaculoasă este însă decizia Curții de Apel București prin care magistrații au suspendat aplicarea ordinului procurorului–șef DNA, Laura Codruța Kövesi, de revocare a Mihaelei Moraru din cadrul instituției.
Astfel, în principiu procurorului i se imputaseră că nu ar fi înregistrat corespunzător un denunț formulat de Dinu Pescariu precum și alte aspecte care țin de acest denunț.
Cum a fost promovată și apoi revocată pentru aceleași fapte
Curtea de Apel București spune că înainte de a constata existența unuia din cazurile de revocare, conducerea instituției trebuie să se asigure prin toate mijloacele rezonabile că măsura pe care intenționează să o ia este legală și oportună, adică să dea dovadă de maximă prudență, ceea ce implică în mod necesar analizarea situației de fapt și de drept din toate perspectivele posibile, mai ales prin ascultarea, verificarea și deliberarea asupra argumentelor procurorului ce urmează a fi revocat.
Judecătorul care a analizat dosarul a constatat că faptele imputate Mihaelei Moraru erau cunoscute de conducerea DNA de cel -puțin două luni înainte, -fără ca ei să i se impute -ceva.
Mai mult, spun judecătorii, chiar a doua zi după ce Moraru a dispus o măsură într-un dosar, măsură pentru care a fost ulterior sancționată, procurorului i-a fost atunci prelungită detașarea în funcția de procuror-șef al Serviciului de combatere a macrocriminalității economico-financiare din cadrul Secției de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție, din cadrul DNA – structura centrală.
”Ca atare, împrejurarea că în intervalul 27.04.2017-26.07.2017, pârâtul (DNA – n.r.) nu a întreprins -niciun demers împotriva reclamantei, coroborată cu împrejurarea că aceste demersuri au fost declanșate imediat după formularea de către reclamantă a -sesizării disciplinare din data de 26.07.2017, ridică semne de întrebare asupra -motivelor reale, oportunității și legalității procedurii de -revocare (…) De -asemenea, în ceea ce privește prudența în luarea deciziei de revocare, instanța reține că pârâtul nu a acordat reclamantei nicio -posibilitate de a se apăra, neexistând dovezi nici măcar cu privire la solicitarea unui punct de vedere cu privire la faptele imputate”, rețin judecătorii Curții de Apel București.
Procurorii din CSM, niște xerox-uri ale conducerii DNA
Decizia Curții de Apel București prin care s-a suspendat revocarea din DNA analizează și felul în care Consiliul Superior al Magistraturii a dat avizul la decizia procurorului-șef Laura Codruța Kövesi de revocare a Mihaelei Moraru. ”Or, cercetând conținutul Hotărârii nr. 525/04.07.2017 a CSM – Secția pentru procurori se observă că membrii secției s-au rezumat la a prelua ca atare susținerile procurorului-șef al DNA din cuprinsul cererii de revocare, fără ca aceste susțineri să fie dublate de probe aferente și fără a se analiza în vreun fel apărările reclamantei care a fost prezentă în ședința Consiliului din data de 04.07.2017, existând deci aparența că analiza nu a fost una efectivă și reală, ci pur formală”, a stabilit Curtea de Apel București.
Instanța reține că, indiferent de natura sa, avizul CSM a fost conceput drept o garanție, un filtru împotriva riscului arbitrariului în luarea măsurii revocării procurorilor DNA.
„Constituind deci o garanție a exercitării cu bună credință de către procurorul-șef al DNA a dreptului de revocare a procurorilor, avizul CSM trebuie dat în condiții care să asigure realizarea efectivă a acestei funcții (de garanție), el neputându-se transforma într-o operațiune pur formală, de confirmare ab initio a demesurilor inițiate de procurorul-șef al DNA. Pentru a-și îndeplini însă această funcție, este necesar ca avizul să fie dat în deplină cunoștință de cauză de către membrii procurori ai CSM, adică prin cunoașterea deplină a situației de fapt și de drept imputate procurorului, prin analizarea directă și nemijlocită a probelor pe care se bazează această situație de fapt și prin acordarea posibilității procurorului în cauză de a dovedi contrariul (respectiv faptul că măsura revocării nu se justifică)”, se mai arată în decizia judecătorilor de la Curtea de Apel București.
