De-a lungul anilor, România s-a confruntat cu ierni mai aspre, cu ger şi zăpadă viscolită. Dintre toate episoadele de viscol ce au afectat țara, iarna din februarie 1954 a fost cea mai grea.
În luna februarie 1954, viscolul a lovit România în patru reprize, în perioadele 1-4, 7-9, 17-19 şi 22-24, potrivit Administraţie Naţionale de Meteorologie (ANM). Vântul a atins viteza cea mai mare – 126 kilometri pe oră! – în Bucureşti, în răstimpul 3-4 februarie 1954. Recordul depunerii de zăpadă în 24 de ore – 115,9 l/mp – s-a înregistrat la 3 februarie 1954, la Griviţa. Cel mai gros strat de zăpadă din istoria măsurătorilor ANM a fost consemnat la Călăraşi: 173 cm, dar troienele au atins 2-5 metri în sud-estul şi estul ţării, arată un documentar realizat de Agerpres.
O masivă cădere de zăpadă a avut loc în luna ianuarie 1969. Ziarul „România Liberă“ scria, pe 4 ianuarie 1969, că potrivit meteorologilor, „din gîlceava unui anticiclon cu aerul rece polar, s-a născut cumplita iarnă care, vorba poetului, cerne norii de zăpadă”. Ziariştii relatau că „Bucureştiul a căpătat înfăţişarea unei aşezări arctice, iar pe cîmpia din sud, nămeţii au ajuns de un stat de om” şi că „au intrat în acţiune forţele Comandamentului de deszăpezire”. „E drept, la început mai cu timiditate, mai greoi, dar cînd s-a văzut că se îngroaşe gluma, s-a sunat asaltul împotriva troenilor”, scria „România Liberă“. Potrivit relatărilor vremii, mii de oameni cu sute de utilaje au pornit printre munţii de zăpadă, „croind pîrtii mai întîi pentru mijloacele de transport în comun, apoi spre magazinele alimentare, spre spitale”.
Pe 19 ianuarie, „România Liberă“ consemna: „Au trecut mai bine de două săptămîni de la ninsoarea abundentă care a învăluit în omăt paşii noului an şi iată că Bucureştiul mai păstrează din belşug urmele iernii. Chiar în centrul Capitalei, pe unele din marile artere de circulaţie, mormanele de zăpadă stau şi acum neridicate, iar foarte multe trotuare au devenit veritabile patinoare sau bălţi improvizate. Ca să nu mai vorbim de ţurţurii de gheaţă suspendaţi pe acoperişuri şi balcoane. Între timp, burniţa a început să dizolve pe ici pe colo troienele, oferindu-ne un peisaj acvatic de-a lungul rigolelor cu canalele înfundate. Am făcut o sumară statistică a accidentelor de circulaţie înregistrate în ultimele zile şi am aflat cu acest prilej că, în marea lor majoritate, se datoresc tocmai acestei absenţe gospodăreşti în curăţirea de zăpadă şi gheaţă a oraşului…”.
Şi în anul 1986 a avut loc o mare cădere de zăpadă în cele două luni ale începutului de an: ianuarie şi februarie. Scînteia scria pe 23 ianuarie 1986 despre „o zăpadă, fără îndoială, vremelnică şi ea în această iarnă cu dese suişuri şi coborîşuri şi iar suişuri de temperatură”. În data de 2 februarie 1986, tot în Scînteia se spunea că „mii, zeci de mii de cetăţeni pensionari, elevi, gospodine au avut ieri o zi încărcată, de muncă îndîrjită”. „(…) Important este ca, în paralel cu acţiunile de deszăpezire ale edililor şi întreprinderilor, cetăţenii să asigure degajarea trotuarelor, pentru ca pietonii să meargă în voie pe ele, lăsînd libere circulaţiei auto arterele principale. De asemenea, este de datoria consiliilor populare de sector, a deputaţilor ca, printr-un plus de organizare, printr-o mobilizare mai intensă a tuturor forţelor de care dispun (mecanice şi umane) să asigure desfăşurarea în cele mai bune condiţii a întregii activităţi economico-sociale din Capitală”.
Fenomenul de viscol declanşat în dimineaţa zilei de 4 ianuarie 1995, în sudul extrem al ţării, potrivit ştirilor Rompres, s-a extins în cea mai mare parte a ţării, în special în Muntenia, sudul şi centrul Olteniei, Dobrogea şi sudul Moldovei. Au avut loc intensificări ale vântului, a cărui viteză a atins medii de 50-60 km/h, cu excepţia zonei Buzău, unde viteza a ajuns până la 90 km/h. Ninsoarea s-a intensificat. În ziua de miercuri, temperaturile minime s-au situat între –12 şi –2 grade, iar în ziua de joi, între –6 şi 0 grade. S-au format suluri de zăpadă care în unele locuri au depăşit 80 cm.
Şi în Portul Constanţa viscolul a creat probleme, vântul atingând peste 30 m/s, iar valurile au depăşit zece metri înălţime. Căpitănia portului a transmis că două nave sub pavilion maltez, respectiv „Hong Kong“ şi „Paris“, aflate în rada exterioară a portului au lansat semnale SOS. La scurt timp cele de două nave au anunţat naufragiul.
Trenurile ce trebuiau să ajungă în Gara de Nord aveau întârzieri între 10 şi 150 de minute, din cauza zăpezii viscolite care a afectat anumite tronsoane de cale ferată. Pentru a limita efectele viscolului, în comandamente, mari unităţi şi unităţi aparţinând Ministerului Apărării Naţionale au fost luate o serie de măsuri. La solicitarea primăriilor, prefecturilor, instituţiilor şi a unităţilor economice şi comerciale, armata va pune la dispoziţia acestora personal militar dotat cu utilaje adecvate pentru dezafectarea căilor de comunicaţie, a nodurilor de cale ferată, a căilor de acces.
