Cetățenii turci cu drept de ședere în țara noastră pot isca un conflict diplomatic între București și statul turc condus cu mână forte de Recep Tayyip Erdogan.
Prigoniți de puterea de la Ankara pentru pozițiile critice la adresa președintelui Erdogan, cetățenii turci din România au la îndemână soluția cererii de azil politic în țara noastră. Cerere care, dacă va fi soluționată pozitiv de România, va duce, cel mai probabil, la proteste diplomatice ale Turciei.
Peste o sută de cetățeni turci, majoritatea angajați ai instituțiilor de învățământ “Lumina”, sunt prizonieri în România, a scris „România liberă“ în ediția de luni. Aceștia au drept de ședere legal în țara noastră, dar statul turc le-ar fi anulat pașapoartele. Astfel, cetățenii turci nu mai pot părăsi România fără a risca returnarea în Turcia, unde unii au deja rude concediate sau arestate politic. Mai mult, inclusiv dreptul la ședere în România al turcilor este în pericol câtă vreme aceștia nu mai dețin pașapoarte valabile. Ce poate face România într-un astfel de caz? Odată cu încetarea dreptului de ședere pe teritoriul României, cetățeanul străin dintr-un stat non – UE primește o “decizie de returnare”. Celor care refuză să părăsească România după emiterea deciziei de returnare li se poate aplica “îndepărtarea sub escortă”, care “presupune însoțirea de către personalul specializat al Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) până la frontieră ori până în țara de origine, de tranzit sau de destinație”.
Totuși, mai arată IGI, “îndepărtarea străinilor este interzisă”, printre altele, când “există temeri justificate că viața îi este pusă în pericol ori că va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante în statul în care urmează să fie trimis străinul”.
Diaconescu: „Singura variantă: azil politic“
Practic, România ar trebui să aleagă între a da dreptate unor cetățeni turci în defavoarea statului turc, permițând șederea turcilor în România. Sau, dimpotrivă, ar putea favoriza statul turc și să returneze cetățenii turci în țara lor de origine. Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, a opinat pentru RL că cetățenii turci trebuie să ia atitudine, oficial: “Vorbim despre dreptul suveran al fiecărui stat de a anula un pașaport sau de a emite un act. România nu poate emite acte în locul altui stat și atunci singura variantă pentru cetățenii ale căror documente nu mai sunt valabile este să intre în regimul de imigrare. Vorbim aici despre orice fel de regim de imigrare, fie azil politic, fie un regim de evaluare prin care să se poată permite ca cetățenii care nu îndeplinesc toate condițiile să poată rămâne în România”.
Geoană: “România se va consulta cu UE și SUA”
Mircea Geoană, un alt fost ministru de Externe, a spus pentru RL că, pusă în fața alegerii (cetățeni turci versus statul turc), România va evalua problema împreună cu aliații din UE și SUA. “În această situație, România trebuie să analizeze fiecare caz în parte și să ia o decizie. Dar e foarte important ca acei cetățeni turci să ceară, oficial, o formă de protecție din partea statului român, altfel România nu poate decât să constate încetarea dreptului de ședere. În cazul în care un cetățean turc ar cere o formă de protecție, azil politic sau altceva, statul român trebuie să urmeze anumite proceduri, să facă schimb de informații și cu statul turc și, în cele din urmă, să ia o decizie. O astfel de decizie, însă, vă asigur, se va lua, dacă va fi cazul, după consultări și cu miniștrii de Externe din UE, dar și cu SUA, de obicei astfel de decizii urmează o politică mai amplă, de bloc comunitar, chiar transatlantic. Deocamdată, însă, nu s-a ajuns în acel stadiu, nu cred că există cetățeni turci în situație iminentă de a le înceta drepturile de ședere în România”, a arătat Geoană.
Până la închiderea ediției, MAE și IGI nu au comunicat dacă Turcia a cerut României, oficial, să se ia măsuri împotriva cetățenilor turci cu drept de ședere în țara noastră. Nici Ambasada Turciei nu a comentat situația.
