Regimul de la Ankara a anulat paşapoartele a peste o sută de cetăţeni turci care muncesc în ţara noastră. Când dreptul de şedere le va expira, ei riscă să fie trimişi forţat în Turcia, unde unii au deja rude arestate.
Elif Tuba Celik este de mai bine de 12 ani profesoară și cercetătoare la şcoala „Lumina“ din Bucureşti, instituție de învățământ acuzată de legături cu mişcarea clericului Gülen, inamicul numărul 1 al preşedintelui Erdogan.
Acum două săptămâni, femeia a mers la Consulatul Turciei din România şi a cerut documentele necesare pentru a putea aplica la obținerea cetățeniei române. Deși majoritatea celor care solicită aceste documente le primesc în câteva ore, cererea ei a fost inițial amânată, apoi pur și simplu respinsă. Motivul oficial: Turcia este în stare de urgență și Consulatul nu a primit acordul de la Ankara.
„Vineri, acum două săptămâni, am mers la ambasadă pentru a cere actul de naștere și cazierul juridic, acte care îmi erau necesare pentru obținerea cetățeniei române. La Consulat, mi s-a explicat că Turcia este în stare de urgență și actele trebuie trimise la Ankara, că se pot elibera acte doar cu acordul celor de acolo. Inițial, au spus să vin după-amiază, pentru că așa se eliberau de obicei actele. Luni am sunat din nou de la ambasadă. De acolo mi s-a spus să nu mai încerc pentru că nu voi primi acele adeverințe“, a declarat Elif Celik pentru „România liberă“.
Soţul, concediat de la televiziunea turcă de stat
Prigoana familiei Celik a început de aproape doi ani, atunci când soțul lui Elif, Necdet Celik, corespondentul în România al televiziunii de stat din Turcia, TRT, a fost concediat. Nu a fost singurul jurnalist în situația asta, li s-a întâmplat altor cincizeci de colegi din Europa, pentru criticile aduse regimului Erdogan. Nimeni nu i-a spus oficial lui Necdet Celik dacă pașaportul îi este anulat. De teama de a nu-i fi reținut, fostul corespondent TRT nu a mai prezentat pașaportul la Consulat și s-a legitimat doar cu cartea de identitate.
„Noi știm că sunt în jur de 150 de turci din România care sunt pe lista neagră a autorităților de la Ankara. Ei se regăsesc printre cei 74.000 de cetățeni cărora le-au fost anulate pașapoartele. Pentru noi nu se acordă nici măcar servicii consulare. Nu am verificat acest lucru pentru că nu avem unde, iar la ambasadă mergem doar cu cartea de identitate, altfel pașaportul ne poate fi reținut imediat și nu vrem să îl prezentăm. În cazul în care pașapoartele sunt anulate, nu știm ce am putea face. Cu starea de urgență, nu mai există legislație clară, ca să putem ști ceva sigur“, ne-a declarat jurnalistul turc.
Incertitudinea și atitudinea ostilă a funcționarilor de la Consulatul Turciei la Bucureşti au făcut-o pe profesoară să-și anuleze participarea la evenimente deja programate. „Pe 23 septembrie anul acesta, trebuia să prezint o lucrare științifică în Germania, era programată de anul trecut. Nu pot participa, pentru că, cel mai probabil, pașapoartele noatre nu mai sunt valabile, este posibil să fim opriți la aeroport“, a mai spus Elif Celik.
Surorile – concediate, fratele – arestat
Elif Celik este fiica unui reputat profesor din regiunea Izmir. Alături de fratele și surorile ei, suportă consecințele epurării care are loc în Turcia lui Erdogan după tentativa de lovitură de stat din 15 iulie. Din fericire, ea a apucat aceste vremuri tulburi într-o țară a Uniunii Europene. Cele două surori și fratele nu au avut acelaşi noroc: ele au fost concediate, iar el – arestat. „Sora mea cea mare era profesor și, printr-un SMS, a fost anunțată că a fost concediată, fără niciun motiv. Şi acum se discută dacă își va păstra şi licența de profesor. La fel și cealaltă soră, care este medic. Atât ea, cât și soțul ei, tot medic, au fost concediați fără nici un fel de motiv și li s-a interzis dreptul de a mai practica medicina. Fratele, în schimb, se află în arest de peste zece zile. Era comisar de Poliție, inițial a fost concediat, după care arestat, fără a i se oferi lui sau familiei nicio explicație“, povestește profesoara de la „Lumina“.
Deși până acum două luni avea o legătură strânsă cu familia din Turcia, acum nu mai vorbește nimeni cu ea, de teamă: „Până în iulie, aveam un grup pe
Whats-app numit FAMILIA, pe care îl foloseam zilnic toți. De aproape două luni, ai mei din Turcia și-au schimbat numerele de telefon și o singură dată m-a sunat mama să mă întrebe dacă sunt bine și atât“.
Copil de 13 ani, lăsat fără pașaport
Ș. Esat este copilul de numai 13 ani al unui profesor turc de la una din școlile “Lumina“. Pașaportul i-a expirat de mai bine de două luni și părinții au mers la Consulatul Turciei pentru a-l reînnoi. În baza pașaportului valabil se poate prelungi permisul de ședere al copilului, care expiră la sfârșitul acestui an. Deși toate documentele legale au fost depuse de aproape două luni, iar în mod normal procedura durează mai puţin de o săptămână, copilul nu a primit un pașaport nou. Funcționarii de la Consulat au invocat în fața părinților, din nou, „starea de urgență“ din Turcia. Din acest motiv, acceptul de a primi pașaport sau documente consulare se face numai după consultarea autorităților de la Ankara și doar cu acceptul acestora. Care, evident, lipsește.
Profesorii de la „Lumina“, discriminați în bloc
Directorul şcolii „Lumina“ ne-a spus că, din cei 104 profesori turci care profesează în România, majoritatea au întâmpinat probleme cu serviciile consulare și pașapoartele în ultimele două luni. Unul dintre cadrele didactice a renunțat la post după ce soției sale i-a fost anulat pașaportul în timpul unei vizite în Turcia. „Un profesor a plecat de la noi după ce soția sa a mers câteva zile acasă, în Turcia. Pe aeroport, ea a aflat că are pașaportul anulat. A fost nevoit și el să plece, deoarece era necesar să stea lângă familia care ar fi putut fi arestată dacă nu se întorcea în Turcia“, a declarat Fatih Goktaș, directorul de la „Lumina“.
Un alt caz este al unui doctorand din cadrul aceleiaşi instituţii de învăţământ, care nu a putut pleca la o bursă de studii în Anglia, după ce pașaportul i-a fost anulat. Practic, el este blocat în România până la sfârșitul stării de urgență decretate de autorităţile turce. „În mod normal, aceste lucruri ar trebui să se termine în toamna asta, după trei luni, și legislația să fie aplicată firesc, lucrurile să reintre pe făgașul normal. Eu cred că nimeni nu îl va putea opri pe Erdogan să o prelungească cu alte trei luni, până când toții intelectualii fie îi vor recunoaște meritele, fie vor fi terminați“, este de părere jurnalistul Necdet Celik. Fatih Goktaș speră totuşi ca autoritățile din România să înțeleagă situația și să acorde prelungirea permiselor de muncă fără actele pe care statul turc refuză să le elibereze celor considerați opozanți ai regimului Erdogan.
În ciuda numeroaselor solicitări ale “României libere“, până la închiderea ediţiei, Ambasada Turciei la București nu a emis un punct de vedere asupra situației cetăţenilor turci rămaşi fără forme legale în România.
EPURARE. Zeci de mii de concedieri și arestări în Turcia
Peste 15.000 de profesori turci din sistemul educaţional de stat au fost suspendaţi din funcţie doar în luna iulie, în timp ce altor 21.000 de la şcoli private li s-au suspendat licenţele. Totul s-a întâmplat după tentativa de lovitură de stat, dascălii excluşi din învăţământ fiind acuzaţi că au relaţii sau susţin organizaţia clericului Gülen. De asemenea, aproximativ 1.500 de decani de la toate universităţile din ţară au fost nevoiţi să demisioneze.
Sub acelaşi motiv, autoritatea audiovizuală a Turciei a suspendat licenţele de emisie pentru 24 de posturi de televiziune şi radio. Cifra persoanelor date afară din sistemul public, o parte dintre ele fiind arestate, se ridică la aproximativ 85.000, potrivit agenției Reuters.
LEGISLAŢIE. România poate prelungi excepțional dreptul de ședere
Conform legislației românești, dreptul de ședere nu poate fi acordat sau prelungit pe teritoriul țării noastre decât dacă la dosar se depune și o copie după pașaportul valabil, iar documentul de călătorie se prezintă și în original. În caz contrar, dreptul de ședere nu mai este valabil. Odată cu încetarea dreptului de ședere pe teritoriul României, cetățeanul străin dintr-un stat non-UE primește o “decizie de returnare“. Decizia este emisă de către Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) şi constituie actul administrativ prin care se constată “șederea ilegală pe teritoriul României a străinului și stabilește obligația acestuia de returnare, precum și termenul pentru plecarea voluntară“. Celor care refuză să părăsească România după emiterea deciziei de returnare li se poate aplica “îndepărtarea sub escortă“, care “presupune însoțirea de către personalul specializat al IGI până la frontieră ori până în țara de origine, de tranzit sau de destinație“.
Totuși, “îndepărtarea străinilor este interzisă“, printre altele, când “străinul este minor, iar părinții acestuia au drept de ședere în România“, “străinul este căsătorit cu un cetățean român, iar căsătoria nu este de conveniență“ și “există temeri justificate că viața îi este pusă în pericol ori că va fi supus la torturi, tratamente inumane sau degradante în statul în care urmează să fie trimis străinul“.