Zeci de proiecte imobiliare controversate au fost aprobate sau îngăduite de municipalitatea bucureșteană, în ciuda protestelor societății civile şi a specialiştilor în urbanism.
Clădiri ridicate fără respectarea legii, planuri de urbanism controversate, proiecte imobiliare pentru care s-a mimat dezbaterea publică, iată câteva dintre reperele după care primăria condusă de Sorin Oprescu a administrat Capitala în cei șapte ani de mandat ai edilului. Două dintre scandalurile în legătură cu aprobarea unor proiecte care nu țin cont de patrimoniul istoric al Capitalei au luat amploare chiar anul acesta.
– Bloc peste școala lui Eliade. România liberă a relatat în luna iulie că, de peste un an, locuitorii din Cartierul Mântuleasa se opun cu vehemenţă construirii unui bloc de 25 de metri pe locul fostei școli a scriitorului Mircea Eliade. Oamenii susțineau că proiectul încalcă legile în vigoare și le afectează calitatea vieții, iar Primăria, care a dat toate avizele pentru ridicarea clădirii, s-a justificat prin faptul că nu a găsit o întrebuințare mai bună pentru teren, deși localnicii au cerut în mod repetat construirea unei alte școli.
– Mall-ul de la Palatul Știrbey. Cea de a doua controversă a vizat proiecul prin care urmează să se construiască un ansamblu rezidențial și comercial în spatele Palatului Știrbey, un proiect care dezbină în tabere pro și contra miniștri, ONG-iști, arhitecți, specialiști în urbanism. România liberă a relatat în luna august că proiectul a primit anul acesta un impuls din partea Primăriei București, al cărui arhitect-șef a semnat avizul preliminar de urbanism. Mai mult, conceptul a fost aprobat și de Ministerul Culturii, după acordul dat de municipalitate.
– Turn lângă monumente istorice. Primarul Sorin Oprescu a încercat să treacă neobservate o serie de cinci proiecte imobiliare controversate punându-le în dezbatere pubică la sfârșitul anul 2013, între Crăciun și Anul Nou. Unul dintre acestea vizau ridicarea unui turn de 45 de metri într-o zonă intens circulată în apropierea bulevardului Eminescu și a unor monumente istorice. Deși peste 1000 de vecini au semnat mai multe memorii împotriva proiectului, demersul a fost ignorat de către Primarie. Parohia cartierului s-a manifestat de asemenea împotriva proiectului, care propunea deschiderea unui cazinou vecin bisericii.
– Blocuri în locul unor grădini. Consiliul General a aprobat în 2014 un proiect care prevedea construirea unor blocuri cu trei etaje pe Șoseaua Kiseleff, într-o zonă unde se află o copie în miniatură a grădinilor din Versailles. Proiectul a obtinut toate avizele necesare, potrivit Hotnews, însă a stârnit numeroase controverse. Chiar și Primăria sectorului 1 a atacat proiectul în instanță, pentru că mutila zona. În cele din urmă, instanţa l-a ajulat.
– Imobilul de cinci etaje din zona Primăverii care ar fi găzduit un centru de afaceri de nouă nivele pe un teren de 656 de metri pătrați, actualmente viran, a fost contestat de la început de vecinii din zonă, deoarece era prea aproape de casele din cartier. În plus, locuitorii s-au temut că aglomerația adusă de un uriaș centru de afaceri ar fi blocat complet zona și așa congestionată.
– Turnul care acoperea Ateneul Român. Un alt proiect imobiliar controversat, dar acceptat de Primăria Capitalei, a vizat ridicarea unui turn de 22 de metri pe terenul pe care se află restaurantul Cina. Conform Asociației Salvați Bucureștiul, clădirea ar fi mascat Ateneul Român, pentru că este cu două etaje mai înalt decât acesta.
– Cathedral Plaza. Unul dintre cele mai disputate proiecte imobiliare este turnul din spatele Catedralei Catolice “Sfântul Iosif” din București. În 2013, Curtea de Apel Ploiești a decis definitiv și irevocabil demolarea Cathedral Plaza, pentru că ar fi fost ridicată ilegal. Primarul Sorin Oprescu, în schimb, a fost acuzat că a tergiversat punerea în aplicare a măsurii de demolare. Anul acesta, edilul a declarat a dispus realizarea unei expertize pentru evaluarea riscurilor în cazul demolării turnului.
– Clădiri centenare demolate. În 2013, un imobil de peste 100 de ani din București a fost dărâmat în baza unei autorizaţii emise de Primaria Capitalei în acelaşi an. La sfârșitul lui 2013 au fost demolate două clădiri construite în 1895 și una în 1920, autorizația de demolare fiind emisă de Primaria Capitalei.
Președintele Uniunii Salvați Bucureștiul, Nicușor Dan, a afirmat, într-un comunicat de presă că era cunoscut în mod neoficial că există rețele de influențe pentru aprobarea planurilor urbanistice zonale controversate.
“Dezvoltarea urbană a Bucureștiului din ultimii 10 ani a fost una speculativă, prin sute de derogări de la legea orașului, Planul Urbanistic General, în beneficiul unor investitori privați și în detrimentul interesului public. Sufocarea traficului, supraîncarcarea rețelelor, scăderea confortului locuirii sunt consecința acestei dezvoltări urbane haotice”, a precizat Nicușor Dan. Acesta a solicitat, ieri, primăriilor de sector și Primăriei Generale să adopte urgent câteva măsuri esențiale “pentru a curăța de corupție aceste instituții”, printre care un audit general, independent și profesionist, pe ultimii trei ani, care să cuprindă inclusiv o evaluare a activității directorilor din primării.
