Fotbalul pe bani publici ține comunitățile în sărăcie. Unii primari preferă să investească în echipe mediocre în loc să repare străzile | DEZVĂLUIRE Rl

de Petre Badica , 18 aprilie 2017 - stire actualizata la ora 17:44, 18 aprilie 2017

Nu există argumente economice pentru ca echipele de fotbal din prima ligă a României să fie finanțate cu milioane de euro din bugetele primăriilor. Decisivă, însă, este  ambiția primarilor care investesc într-o distracție personală sau în încercarea de a dobândi capital electoral.

O echipă de fotbal este o afacere. Patronii investesc, cumpără jucători și, dacă formația performează, câștigă bani de pe urma sponsorilor, a drepturilor tv, a biletelor și din vânzarea de suveniruri.

Paradoxal, nu mulți știu cine e patron ori președinte la Bayern München, Barcelona, PSG sau Manchester United. Însă în cazul a jumătate dintre echipele din prima ligă de fotbal (dar și la unele din liga secundă) lucrurile nu stau deloc așa: sunt finanțate de la bugetul local, președinții și patronii sunt prezențe publice constante, sponsorii sunt de mică anvergură iar tribunele sunt goale.

Marile orgolii de la Voluntari și Chiajna

Investiția municipalităților în fotbal, de milioane de euro, nu are nicio justificare. Nici măcar ca investiție în sănătatea locuitorilor, deoarece la echipe evoluează, preponderent, jucători aduși din țară și din străinătate cu contracte de mii sau zeci de mii de euro.

Primăriile nu pot invoca faptul că investesc în imaginea urbei deoarece echipele finanțate de la bugetul local se bat la retrogradare. Ele nu sunt implicate în competiții europene și nu aduc turiști străini care să genereze venituri directe la bugetele locale. Pentru că nu sunt angrenate în competiții europene, nu primesc bani de la forurile continentale. Aceste echipe nu sunt iubite nici măcar de localnici, numărul suporterilor care vin la meciuri fiind de ordinul sutelor. Toate aceste indicii duc la concluzia că echipele sunt un moft al liderilor locali. Mai mult, unii dintre ei au avut și probleme cu legea din cauza finanțărilor din bani publici.

FC Voluntari, Concordia Chiajna, ASC Poli Timișoara, CSM Studențesc Iași, ASA Tg. Mureș, FC Botoșani, Pandurii Tg. Jiu sunt echipele care primesc sau au primit (până anul trecut) sume importante de la bugetele localităților din care provin. Cetățenii nu au fost niciodată întrebați dacă sunt de acord.

Chiajna visa la primul loc. Aproape îl are, dar la coadă

Chiajna este o comună aflată în vecinătatea Bucureștiului și are 14.000 de locuitori. Echipa de fotbal este o ambiție a primarului Mircea Minea, care declara în urmă cu șapte ani pentru un ziar de Ilfov: “Încă din 2004, de când am preluat echipa, mi-am dorit să ajung în Liga I”. Concordia Chiajna a ajuns în Liga I în anul 2011, când același edil spunea: “Voi pune la bătaie două milioane de euro (de la bugetul local – n.r.) pentru salarii și prime pentru a ne atinge obiectivul, locul I-V. Vreau un trofeu în primul an”. Concordia nu a îndeplinit obiectivele, iar acum se află pe loc de retrogradare (15 din 16 echipe). Chiajna nu a jucat niciodată în cupele europene. Am vrut să îl întrebăm pe primarul Minea dacă a meritat să irosească milioane de euro din banii contribuabililor. Nu l-am găsit, dar de la primărie am fost îndrumați spre purtătorul de cuvânt al echipei, Florin Petrescu. Care ne-a spus că doar în primul an de activitate echipa s-ar fi folosit de fonduri publice, autofinanțându-se din drepturi TV și din transferuri ulterior. Acesta a mai amintit că în cadrul clubului mai există 11 echipe de copii și juniori. Întrebat cine a venit cu ideea susținerii echipei din bani publici, Petrescu a răspuns că „a fost și dorința oamenilor”. 

Stadionul a costat un sfert din buget

„Dorința oamenilor”, însă, este infirmată de cifrele care arată că media spectatorilor la meciuri este de 886, adică 16% din capacitatea stadionului de 4.000 de locuri. “Situat pe locul unei foste gropi de gunoi, stadionul Concordia a fost ridicat din temelii între anii 2004-2007, fiind una dintre investițiile importante ale Consiliului Local Chiajna”, se arată în “Strategia de dezvoltare a comunei Chiajna 2016-2020”. Veniturile comunei Chiajna au fost, în 2015, de 12 milioane de euro. Baza de pregătire a echipei a costat un sfert din buget.

Bugetul minim pentru ca o echipă să supraviețuiască în prima ligă, spun specialiștii, este de 2,2–2,5 milioane euro, aproape dublu față de cât încasează Chiajna din drepturile de televiziune. Bugetul comunei nu e public, astfel încât nu putem afla contribuția localității la echipa de fotbal pe anul 2016. 

În aprilie 2016, primarul comunei Chiajna  a ajuns la poliție. Mircea Minea este bănuit că ar fi luat ilegal bani de la primărie ca să finanțeze echipa de fotbal Concordia Chiajna, al cărei președinte a fost până în 2014. Clubul Sportiv Concordia Chiajna a înregistrat, în 2016, pierderi de 1,9 milioane lei.

Orașul lui Pandele susține 99,9% din echipa de fotbal

Voluntari este un oraș care are puțin peste 40.000 de locuitori. Echipa Fotbal Club Voluntari (FCV) a fost înființată în anul 2010, iar cinci ani mai târziu ajungea în prima ligă.  Acționar majoritar este Consiliul Local al orașului Voluntari, care deține 95% din acțiuni, un procent de 5% aparținând companiei Televol Systems. Această companie are ca acționar majoritar tot Consiliul Local, cu 99% din acțiuni. Bilanțul echipei Fotbal Club Voluntari arată că investiția primăriei este un eșec. 

Echipa încearcă să evite retrogradarea și nu a avut niciodată anvergură europeană. În anul 2015, clubul a înregistrat o pierdere de aproape cinci milioane de lei. FCV se zbate în mediocritate, în schimb plătește din banii contribuabililor jucători aflați la apusul carierei, precum Cernat sau Maftei. Locuitorii orașului nu sunt interesați de echipa de fotbal, media celor care vizionează meciurile disputate acasă fiind de 1.054 (22% din capacitatea stadionului). Pe site-ul primăriei nu există un buget detaliat al instituției. Potrivit presei de specialitate, în sezonul 2015-2016 bugetul echipei era de 2,2 milioane de euro, bani din care se plăteau și cei 45 de antrenori de la grupele de copii și se întrețineau alte câteva secții sportive. Primarul Florentin Pandele nu a putut fi contactat pentru a ne explica motivele pentru care primăria susține echipa de fotbal.  

La Iași și la Timișoara, secretomanie și dosare penale

O situație absurdă se petrece la CSM Iași (locul 1 în grupa de retrogradare). Președintele executiv, Florin Prunea, a anunțat că jucătorii sunt neplătiți de patru luni, după ce primăria nu a mai finanțat echipa. Problemele la echipă au apărut în vara trecută. Fostul edil, Gheorghe Nichita, alimenta conturile echipei cu bani de la bugetul local.

Nichita a refuzat să facă publice sumele pe care le direcționa spre echipă. Printre puținele cifre avansate, de-a lungul vremii, a fost suma de 6,5 milioane de lei, alocată în 2013 de la bugetul local, sursa fiind ziarul “Capital”. Jucătorii știau să își arate recunoștința, iar atunci când Nechita a avut probleme cu justiția l-au vizitat, acasă, în echipă completă. Noul edil, Mihai Chirica, a stopat finanțarea, dar nu dorește să își asume public acest lucru. Foarte vocal altfel, el a refuzat să explice pentru RL acest aspect. Ieșenii sunt indiferenți la performanțele echipei de fotbal, media de spectatori la jocurile de acasă fiind de 1.781, deși capacitatea stadionului este de șase ori mai mare. 

Valeriu Iftime este cel mai important finanțator al echipei FC Botoșani (locul 3 în grupa de retrogradare). Botoșani a primit, în 2015, 150.000 de euro, bani publici, conform presei locale. Suma reprezintă peste 90% din toate fondurile alocate de Primăria Botoșani sportului. Pentru dezvoltarea sportului de masă sau pentru alte discipline nu a mai rămas nimic. La Botoșani, media de spectatori este de 4.000. Asociația Fotbal Club Botoșani a înregistrat pierderi de 1,1 milioane de lei pe anul 2016.

ACS Poli Timișoara e prima deasupra liniei retrogradării (locul 5 în play out). În februarie 2016, Curtea de Conturi a considerat ilegală finanțarea de către Primăria Timișoara a clubului de fotbal. Decizie așteptată, dacă ținem cont de faptul că, în ianuarie 2017, mai multe persoane (printre care fostul președinte al CJ Timiș, Constantin Ostaficiuc) au primit condamnări cu executare pentru că au finanțat ilegal echipa din fonduri publice.

Primarul Nicolae Robu a spus că va relua finanțarea de la buget după rezolvarea problemelor în instanță. “Cer jucătorilor, antrenorilor și conducătorilor dăruire și puțină răbdare, cer rezultate care să ne asigure rămânerea în Liga I. Iar la anul, garantat, Poli va fi în zona de sus a clasamentului”, a spus edilul-șef, care asigură că risipa banilor de la buget va continua atunci când le va permite justiția. Robu nu a răspuns apelurilor RL, dar indiferența spectatorilor față de fotbal e evidentă: o medie de 1.880, deși capacitatea stadionului e de 25.000. Timișoara nu a mai jucat în Europa de foarte multă vreme.  

Berceni și Pâncota au renunțat la echipe după alegeri

Există și primari care și-au dat seama că echipele de fotbal nu aduc niciun plus comunității și au stopat finanțarea lor. Sumele de bani au fost alocate spre încurajarea sportului local și a copiilor născuți în comunitate.  

Comuna Berceni are 4.100 de locuitori și are o echipă de fotbal care a evoluat în Liga secundă. În 2014, a luptat până în ultimele etape pentru a intra în prima ligă fiind susținută financiar de primărie. O parte din bugetul sărac al comunei era direcționat de fostul edil, Marian Ghenu, către echipă (ACS Berceni). 

În vara trecută, acesta a pierdut alegerile și visurile absurde ca o comună să joace împotriva unor echipe ca Steaua sau Dinamo s-au spulberat. 
Noul primar al orașului Berceni, Gheorghe Covrigea, a tăiat fondurile pentru echipă. Acesta ne-a precizat că bugetul echipei pentru anul 2016, doar de la primărie, a fost de 16 miliarde de lei vechi (aproximativ 350.000 de euro), iar până în luna aprilie 2016 se cheltuiseră deja aproape cinci miliarde de lei vechi.

“Oamenii mi-au spus, înainte de alegerile din vara anului trecut, că mă vor susține pentru a obține un mandat de primar dacă prima măsură pe care o voi lua va fi aceea de a opri finanțarea pentru echipă. ACS Berceni nu avea alți sponsori la acea vreme. Cerința oamenilor era îndreptățită, ținând cont de faptul că în localitate ne confruntăm cu lipsa de trotuare, drumurile sunt precare, iar școala nu are sală de sport. Echipa a fost retrasă din Liga a doua, iar pentru a nu întrerupe investiția în sport a fost înscrisă o echipă care are un buget extrem de redus, dat fiind că jucătorii sunt în întregime din localitate și nu sunt plătiți”, ne-a precizat primarul Gheorghe Covrigea.

Pâncota este o comună din județul Arad. Echipa Șoimii Pâncota era de interes public, activa în Liga secundă, iar primăria era unul dintre membrii fondatori și susținători financiari. Noua echipă instalată în iunie 2016 la primărie a decis să întrerupă finanțarea în momentul în care a fost somată să plătească o restanță de 3,5 miliarde lei vechi. “L-am convocat, imediat, pe președintele clubului. Pentru o localitate cu 7.000 de persoane, mi s-a părut un efort financiar mult prea mare. Noi nu vrem să aducem jucători cu contracte din toată țara, să le plătim cazarea. Vrem să facem lucruri pentru comunitatea locală. Am decis să retragem echipa din Liga a doua și să facem o echipă din Liga a VI-a cu jucători din localitate. Bugetul este, acum, de numai 600 de milioane de lei vechi (15.000 euro – n.r.), plătim doar antrenorii și o masă, plus deplasarea echipei”, ne-a spus viceprimarul comunei Pâncota, Ion Boiciuc.  

DREPTURI TV. Sumele primite de echipe se înjumătățesc 

Apocalipsa pentru aceste echipe ar putea veni în 2019, când  se vor scoate, din nou, la licitație drepturile de televiziune. Intel Sky Broadcast LTD (ISB), offshore din Malta, a achiziţionat în martie 2014, fără licitaţie deschisă, drepturile TV ale Ligii 1 pentru următorii cinci ani contra a 27,5 milioane de euro net pe sezon. Sumele de bani primite de echipele de fotbal din Liga 1 din drepturile TV sunt împărțite proporțional cu locul pe care îl dețin în clasament.

Spre exemplu, în sezonul 2015-2016, Astra a primit aproape trei milioane de euro, Steaua – 2,7 milioane de euro, Dinamo – 2,4 milioane de euro. Clasamentul este încheiat de cinci formații care primesc bani de la bugetul local: CSM Iași și Botoșani au primit 1,6 milioane euro, Timișoara – 1,3 milioane euro, iar Voluntari și Chiajna – 1,24 milioane de euro fiecare. Specialiștii susțin că sumele oferite pentru drepturile TV, în 2014, au fost exagerate și că ele s-ar putea înjumătăți când vor fi scoase, din nou, la licitație, peste doi ani. O echipă care nu luptă la titlu are nevoie de un buget de 2,5-3,5 milioane euro pe an.

SPONSORIZARE. Bani și de la companii energetice de stat

În 2006, trei companii de stat din domeniul energetic, Complexul Energetic Turceni, Complexul Energetic Rovinari și Societatea Națională a Lignitului Oltenia au dat 60 de miliarde lei vechi clubului de fotbal Pandurii Târgu Jiu, condus de Marin Condescu. În 2012, finanțarea era estimată la 5 milioane de euro pe an, porivit presei de specialitate.

După zece ani de dezmăț pe bani publici, anul trecut, ministrul Energiei, Victor Grigorescu, a anunţat că programele de sponsorizare ale Complexului Energetic Oltenia vor fi suspendate. La Târgu Jiu vin cei mai puțini spectatori din toată Liga: doar 737. Echipa este pe loc de baraj pentru a rămâne în prima ligă. Târgu Mureș va retrograda în acest an pe fondul unui scandal uriaș de corupție. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au decis începerea urmăririi penale faţă de primarul din Târgu Mureş, Dorin Florea, şi Kiss Imola, director economic al primăriei, sub acuzaţia de abuz în serviciu. Sunt acuzați că au alocat ilegal patru milioane de lei către echipa de fotbal. Rămasă fără bani de la bugetul local, echipa s-a prăbușit de pe locul 2 (2015) pe ultima poziție (2017) și, aproape sigur, va retrograda.

Comentarii

  • Carnatul

    18 aprilie 2017 22:05

    tov pandelica de ce ati vopsit cu atata sarg kilometri intregi de borduri in alb si rosu in localitatea care nu mai este de mult a oamenilor ci a cheremului tau de primar-bataus?

    raspunde comentariului
  • ??????

    18 aprilie 2017 19:16

    Probabil or fi aș-anumitele "decizii de oportunitate" ?

    raspunde comentariului
  • Adevarat...

    18 aprilie 2017 18:54
  • Din bani publici .

    18 aprilie 2017 12:25

    Se construiesc stadioane si biserici intr-o veselie - calea spre progres si civilizatie a unei natiuni .

    raspunde comentariului
  • relativ

    18 aprilie 2017 11:50

    -- oamenii pun apa mocirloasa sa se limpezeasca pentru al putea bea,--- cum in ultimul timp aproape in fiecare an este un "pic" de seceta, fantanile seaca -- si stim ca asa se intampla in multe sate romanesti.--- eu vorbesc din experienta propie, mi-am cumparat o casuta cu gradina, pentru ca am avut albine -- este vorba de un satuc mic, la aprox. 20 km de orasul in care locuiesc. -- exact ce spune articolul se intampla si in aceasta zona de ani de zile.

    raspunde comentariului
  • relativ

    18 aprilie 2017 11:33

    --- ALUPIGUS Dan Vasilescu.

    raspunde comentariului
  • rammsten

    18 aprilie 2017 8:41

    cooperativa nufarul trebuie sa functioneze la capacitate maxima !!!.....bani pentru partid !!....boul asta din voluntari e paravan pentru curvaprimarita .in spalarea banilor.....uitati-va cati spectatori sunt la meciurile acestor criminali ....voluntari...pandurii...iasi....concordia...asa...timisoara...gaz metan...craiova...dimano...TOTI SUNT PALTITI DIN BANI PUBLICI..DIN TAXELE SI IMPOZITELE TALE ....SI ASTA LA LIGA 1 SA VEDETI LA CELE INFERIOARE CE MAFIE E CU BANI PUBLICI......

    raspunde comentariului
anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.