Tonomatele cu produse alimentare și ATM-urile bancare au dispărut, la începutul anului, din aproape toate stațiile de metrou din București. Motivul? Un control efectuat de specialiștii de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU), în luna aprilie 2015, a constatat că aparatele blocau căile de acces, evacuare şi intervenţie în cazul unui incendiu sau a unei alerte cu bombă.
Metrorex a scos aparatele abia în decembrie 2015, astfel încât să expire contractele și să nu intre în litigii cu firmele deținătoare de tonomate. Au fost scoase 262 de bancomate și tonomate cu produse alimentare, băuturi răcoritoare, cărți de pe Magistralele 1, 2, 3 și 4.
Cine câștigă de pe urma tonomatelor
Aparatele din stațiile de metrou reprezentau o sursă semnificativă de venit pentru Metrorex. Tariful de închiriere a spațiilor destinate automatelor era, potrivit reprezentanțiilor companiei, de aproximativ 100 euro + TVA pe lună. Un calcul simplu arată că Metrorex încasa lunar zeci de mii de euro de la cele nouă firme cu care Serviciul „Marketing, Asocieri și Închirieri” din cadrul companiei a încheiat contracte.
Dintre aceste firme, două erau bănci (BCR – 52 de bancomate, Bancpost – trei), cinci erau furnizori de produse alimentare și băuturi răcoritoare (Selecta Total – 60 de automate, Sandwich Time – 45, Coca Cola – 43, Smart Total – 10), o firmă furnizoare de lapte (P.F.A. Caras Costel – 15 dozatoare), iar o altă firmă furnizoare de cărți (DAC Revolutions – 9).
În răspuns la solicitarea România liberă, Metrorex anunță că nu vrea să renunțe la această sursă de venit. Reprezentanții companie susțin că noi aparate vor fi amplasate la metrou după ce persoane avizate din instituție vor identifica traseele fluxurilor de călători, „astfel încât acestea să nu mai afecteze condiţiile de acces, evacuare şi intervenţie şi nici să nu mai prezinte risc de incendiu”.
Deși Metrorex precizează că noi tonomate vor fi amplasate pe peroane, legea prevede că „în casele scărilor, pe coridoare sau pe alte căi de evacuare ale clădirilor se interzic amenajarea de boxe ori locuri de lucru, depozitarea de materiale, mobilier sau obiecte, amplasarea de mașini de fotocopiat, dozatoare pentru sucuri/cafea etc., care ar putea împiedica evacuarea persoanelor și bunurilor, precum și accesul personalului de intervenție”. Totodată, este interzisă „blocarea căilor de acces, de evacuare și de intervenție cu materiale care reduc lățimea sau înălțimea liberă de circulație stabilită ori care prezintă pericol de incendiu sau explozie, precum și efectuarea unor modificări la acestea, prin care se înrăutățește situația inițială”.
De ce nu au fost scoase toate aparatele
ISU efectuează anual controale tehnice de specialitate la stațiile de metrou ce aparțin Metrorex. Totodată, alte controale și verificări sunt efectuate ca urmare a petițiilor și sesizărilor făcute de cetățeni. La finalul lunii martie a acestui an, ISU a efectuat un nou control la metrou, potrivit purtătorului de cuvânt al ISU București, Daniel Vasile. Cu toate acestea, nimeni nu pare să fi observat că în anumite stații de metrou sunt, în continuare, tonomate.
De exemplu, în stația de metrou Unirii 2 este, până la momentul redactării acestui material, un tonomat cu mâncare, care aparține firmei Valentyno Food. Site-ul companiei, afișat discret pe aparat, figurează ca inexistent, dar la numărul de telefon a răspuns doamna Mihaela Dimitrie. Patroana firmei a declarat pentru România liberă că aparatul cu mâncare nu a fost scos încă de pe peron pentru că nu i s-a încheiat contractul. Femeia nu a vrut să răspundă la întrebările legate de acest contract, explicând doar că este vorba de „o firmă mică”, cu „un număr mic de aparate”.
În răspuns la o nouă solicitare pe această temă, reprezentanții Metrorex au explicat că tonomatul din Piața Unirii și alte câteva care mai există în stațiile de metrou „nu fac obiectul contractelor” derulate prin serviciul „Marketing, Asocieri, Închirieri” al companiei, ci sunt încheiate de firma S.C. Sindomet Servicom S.R.L.. Este vorba de firma înființată de Uniunea Sindicatelor Libere din Metrou în 1990 și care are un contract de asociere cu Metrorex privind închirierea de spații comerciale și publicitate la metrou.
Acest contract ridică multe semne de întrebare, în condițiile în care Metrorex cedează către firma sindicatului 75% din profitul obținut din închirierea de spații la metrou. Un raport de audit al Curții de Conturi, care a analizat performanța activității Metrorex între 2010 și 2015, exprimă „serioase rețineri nu numai asupra necesității acestei asocieri, dar și asupra performanței sale din punctul de vedere al Metrorex”.
În primul rând, corpul de audit arată că înainte de realizarea asocierii nu a fost realizată o analiză „serios și real fundamentată”, din care să reiasă necesitatea unui astfel de contract, mai ales „în condițiile în Metrorex deținea spațiile respective, avea resurse și personal pentru realizarea și sporirea veniturilor proprii”.
Mai mult, raportul Curții de Conturi pune sub semnul întrebării decizia reprezentanților Metrorex de a se asocia, în anii `90, cu un operator economic „fără experiență consolidată, fără personal de specialitate și cu experiență, fără poziționare vizibilă pe piață și, în plus, cu administrator sindicatul – decât dacă s-a dorit consolidarea unei relații atipice cu acesta, relație în care Metrorex să accepte diminuarea prerogativelor sale în administrarea patrimoniului public al statului primit în concesiune și în realizarea și majorarea veniturilor proprii în favoarea sindicatului care, din veniturile astfel obținute, să aibă posibilitatea de a-și finanța propriile acțiuni, inclusiv cele în beneficiul direct al membrilor de sindicat”.
Numai în 2014, Sindomet Servcom a avut profituri de aproape 520.000 de lei, potrivit unei situații publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice, în comparație cu Metrorex care a avut venituri de aproximativ 28.000 de lei.
Cine gestionează contractele de închiriere și publicitate?
Tot raportul Curții de Conturi arată că firma Sindomet este cea care „conduce și administrează activitățile care fac obiectul asocierii”, iar Metrorex nu poate interveni în elaborare criteriilor privind închirierea spațiilor, negocierea chiriilor sau stabilirea clauzelor din contractele de închiriere. Mai mult decât atât, în cazul în care Metrorex are nemulțumiri cu privire la „comportamentul chiriașilor”, nu poate lua nicio măsură.
În aceste condiții, am contactat firma Sindomet pentru a afla de ce nu au fost scoase toate tonomatele de la metrou, la indicația ISU. După XXX am reușit să dăm la telefon de șeful Sindicatului, Ion Rădoi. În mod surprinzător, el a susținut că tonomatele „nu aparțin societății sindicatelor”, respectivele contracte nu au fost făcute prin Sindomet și „nu au nicio legătură” cu contractul de asociere între Metrorex și firma sindicatului. La întrebarea cine se ocupă de aceste contracte, șeful sindicatului a răspuns răspicat: „Vorbiți cu Metrorexul!”.
În încercarea de a clarifica situația, am trimis o nouă solicitare Metrorex, dar reprezentanții companiei nu au făcut altceva decât să reitereze că „automatele sau vitrinile frigorifice care mai există în acest moment în incinta stațiilor de metrou nu fac obiectul unor contracte încheiate de SC Metrorex SA”, fără a oferi detalii suplimentare. După două săptămâni de deliberare.
Astfel, rămâne un mister cine se ocupă de tonomatele de la metrou și cum se face că nimeni nu le scoate pe cele rămase în stațiile de metrou Unirii M1, Unirii M2, Piața Victoriei.
În raportul realizat de Curtea de Conturi, specialiștii semnalează că modul în care se desfășoară activitățile comerciale la metrou prezintă mai multe semne de întrebare și recomandă Metrorex să ia în considerare stoparea activităților de acest tip.
„Sumele încasate de către Metrorex din asociere (25% din diferența între venituri și cheltuielile de exploatare și de amenajare spații anuale – conform contractului) sunt de cca 617 – 863 mii lei pe an (137 – 192 mii de €), ceea ce înseamnă mai puțin de 0,02% din cheltuielile anuale pentru exploatare și, chiar extrapolând pentru cazul în care Metrorex nu ar fi în asociere și ar încasa toate veniturile, tot apare întrebarea dacă este nevoie ca în spațiile Metrorex să se desfășoare activități comerciale în această manieră și dacă opțiunea pentru derularea activităților comerciale, în forma actuală, poate fi considerată ca fiind cu adevărat benefică atât publicului călător cât și Metrorex”, arată raportul Curții de Conturi.
Metrorex nu poate decide însă oprirea activitățile comerciale atât timp cât este în vigoare contractul de asociere cu Sindomet. Contractul are o vechime de 25 de ani și a fost actualizat ultima dată în 2007 pentru alți zece ani.
Ministerul Transporturilor ridică din umeri când vine vorba de acest contract și de motivele pentru care a fost semnat și reînnoit, deși este în defavoarea Metrorex, așa cum atrage atenția raportul Curții de Conturi. Reprezentanta biroului de presă al MT, Manuela Dumitru, a precizat pentru România liberă că instituția nu este la curent cu controversa din jurul acestui contract, astfel că ministerul așteaptă să fie lămurit de Metrorex, înainte de a formula o poziție oficială.
Asociere Metrorex – Sindomet, suspiciune de conflict de interese
După efectuarea raportului, Curtea de Conturi a recomandat conducerii Metrorex să ceară un punct de vedere oficial de la Agenţia Naţională de Integritate (ANI) cu privire la existența unui posibil conflict de interese generat de asocierea în participațiune a Metrorex cu o firmă privată în care asociat este chiar sindicatul. În plus, specialiștii Curții de Conturi au arătat că membrii sindicatului care sunt și angajați la firma Sindomet se pot afla în conflict de interese, prin natura activităților pe care le desfășoară.
Potrivit Legii 161/2003, prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit constituției și altor acte normative.
Deși sub dispozițiile Legii 176/2010 privind integritatea intră și „membrii consiliilor de administrație, ai consiliilor de conducere sau ai consiliilor de supraveghere, precum și persoanele care dețin funcții de conducere în cadrul regiilor autonome de interes national sau local, companiilor și societăților naționale sau, după caz, societăților comerciale la care statul sau o autoritate a administrației publice locale este acționar majoritar sau semnificativ”, reprezentantul ANI, Dan Mantu, a explicat că prevederea nu se referă și la Metrorex, astfel că adresa scrisă a Curții de Conturi s-a clasat.
Tot în articolul 1 al Legii 176/2010 intră și personalul instituțiilor publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de munca, implicat în realizarea procesului de privatizare, precum și personalul instituțiilor și autorităților publice, inclusiv personalul angajat cu contract individual de muncă, care administrează sau implementează programe ori proiecte finanțate din fonduri externe sau din fonduri bugetare; președinții, vicepreședinții, secretarii și trezorierii federațiilor și confederațiilor sindicale. Cu toate acestea, ANI nu s-a autosesizat nici în cazul personalului instituției sau președintelui sindicatului.
Caz clasat de DNA
Raportul realizat anul trecut de Curtea de Conturi a readus în discuție o problemă mai veche. În anul 2013, Corpul de control al premierului Victor Ponta, de la vremea respectivă, a identificat „deficiențe majore” în ceea ce privește asocierea dintre Metrorex și Sindomet, care „pot întruni elementele constitutive ale unor infracțiuni prevăzute de Codul Penal și de LG nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție”. În aceste condiții, Corpul de control a sesizat Direcției Naționale Anticorupție. Instituția anticorpuție a clasat dosarul în 2014, precizând că în sesizare și în raportul de control se făcea referire doar la contracte încheiate în perioada 1996 -2003. Explicația este surprinzătoare, pentru că respectivul contract este vechi de 25 de ani și este în derulare.
Întrebările stârnite de scoaterea tonomatelor de la metrou au scos la iveală numeroase nebuloase în ceea ce privește comunicarea cu instituțiile și dintre instituții. Pe de o parte, compania Metrorex și firma Sindomet pasează de la una la cealaltă responsabilitatea privind tonomatele misterioase care încă există în stațiile de metrou. Pe de altă parte, Ministerul Transporturilor ridică din umeri când vine vorba de controversatul contract de asociere dintre cele două și care a stârnit, de-a lungul anilor, numeroase reacții din partea presei. Mai mult, ISU așteaptă ca Rl să îi furnizeze dovezi cu privire la existența tonomatelor, pentru a-i sancționa pe cei responsabili, deși au mers în control la Metrorex. În pofida neregulilor sesizate, Curtea de Control nu a sesizat DNA cu privire la posibile fapte de corupție. ANI si DNA nu s-au autosesizat, deși Curtea de Conturi și Corpul de control al premierului, precum și presa, le-au adus în atenție în repetate rânduri acest contract controversat.
