La fiecare 30 de minute, un român moare de infarct, iar statisticile ne plasează pe locul trei la nivel european, la capitolul morţilor cauzate de boli cardiovasculare, după Bulgaria şi Ucraina. Practic, 60% dintre decesele înregistrate anual în România sunt cauzate de bolile cardiovasculare, ţara noastră având cea mai redusă speranță de viață la naștere dintre toate țările comunității europene. Cu toate acestea, pericolul bolilor de inimă este tratat marginal de autorităţi, care nu au programe eficiente de prevenire a îmbolnăvirilor, iar dezbaterile tematice cu specialişti lipsesc aproape cu desăvârşire.
De asemenea, în ultimii ani, în ţara noastră, a crescut îngrijorător numărul persoanelor care suferă de o afecţiune cardiovasculară gravă înaintea vârstei de 40 de ani, iar unul dintre principalii factori de risc este hipertensiunea arterială (HTA), cunoscută şi sub denumirea de “ucigaşul tăcut”.
Prima conferinţă de prevenție pentru publicul larg
Astfel, medicii avertizează că puţine persoane ştiu că au această problemă, fiind diagnosticate uneori prea târziu, când complicaţiile bolii sunt devastatoare. Şi asta, în condiţiile în care programele de sănătate şi mediile de informare din România şi-au concentrat atenția pe alte probleme majore, cum ar fi cancerul, diabetul sau hepatita, “în timp ce infarctul de miocard (una dintre cele mai importante cauze de mortalitate) a fost abordat cu totul marginal” – atrage atenţia Societatea Română de Cardiologie, care, împreună cu Fundaţia Română a Inimii şi Athletic CardioClub, a organizat, la Ateneul Român din Bucureşti, prima conferinţă educativă despre prevenirea bolilor cardiovasculare, destinată publicului larg.
“Totul pentru inima ta” a pus pe tapet mai multe teme de interes, precum rolul benefic al activităţii fizice şi sportului, dar şi ce trebuie ştiut despre hipertensiunea arterială – noutăţi de diagnostic şi tratament, precum şi recomandările unor specialişti cardiologi de top din România privind importanţa schimbării stilului de viaţă. Participanţii la conferinţă au beneficiat şi de demonstraţii practice de automăsurare a tensiunii arteriale şi au primit cadou, prin tragere la sorţi, tensiometre electronice.
Preşedintele Societăţii Române de Cardiologie, dr Gabriel Tatu Chiţoiu, a declarat, pentru “România Liberă”, că această prima conferinţă de prevenţie a bolilor cardiovasculare pentru publicul român face parte din proiectul naţional “Cardiologie Aplicată”, fiind vorba de combaterea şi prevenirea principalilor factori de risc ai bolilor cardiovasculare, care sunt: tabagismul, hipertensiunea arterială, sedentarismul şi nivelurile crescute de colesterol.
Românii, lipsiţi de informaţii de la specialişti
Dr Tatu crede că, deocamdată impactul acestei modalităţi de comunicare nu este încă foarte bine perceput de publicul larg: “Mulţi iau informaţiile de pe internet sau din presă, dar convingerea noastră este că vom reuşi să creştem mult numărul unor astfel de conferinţe, pentru că vrem să sprijinim prevenţia bolilor cardiovasculare”.
În ce priveşte metodele concrete de depistare precoce a HTA, preşedintele Societăţii de Cardiologie ne-a spus că măsurarea tensiunii arteriale este o procedură la îndemâna oricui, dar, paradoxal, oamenii nu fac acest lucru: “Acesta este şi motivul pentru care am făcut o aplicaţie care poate să fie descărcată pe calculatoare sau chiar pe telefoanele mobile şi care permite oricui, având un tensiometru electronic acasă, extrem de simplu, să primească nişte răspunsuri competente asupra valorilor TA. Am plecat la de la un calcul foarte simplu: oricât de mare ar fi corpul medical, medici şi asistente, niciodată nu vor reuşi să ia tensiunea arterială şa 20 de milioane de români. În schimb, este foarte simplu pentru fiecare român, având un tensiometru în familie, acasă, să-şi măsoare singur tensiunea arterială şi în momentul în care apar primele abateri de la normal să se prezinte la medic. În felul acesta, depistarea tensiunii arteriale la vârste precoce va fi mult mai simplă şi tratamentul va fi iniţiat mult mai repede, ceea ce va duce la evitarea complicaţiilor. Cred că acesta este viitorul, educaţia publicului larg şi în special a tinerilor, să ştie să aibă grijă ei singuri de propriile persoane, cu ajutorul unor măsuri extrem de simple, a îndemâna oricui”.
Dr Gabriel Tatu Chiţoiu a atras atenţia asupra nevoii coordonării eforturilor educative din partea tuturor actorilor din domeniu: “Problema este că, oricât ne-am zbate diverse societăţi şi fundaţii cu programe locale, toate acestea sunt ca nişte picături într-un ocean. Ceea ce încercăm să facem pe foarte multe căi este că toate aceste multe programe ale unor ONG-uri ar trebui să fie reunite, integrate într-un program naţional de prevenţie a bolilor cardiovasculare. Am să vă dau un exemplu, există în momentul de faţă vreo cinci astfel de proiecte, trei aparţin unor companii farmaceutice, unul aparţine unui partid politic, iar o altă iniţiativă aparţine chiar preşedintelui României, dar în nici unul dintre acestea nu veţi găsi societăţile profesionale implicate. Deci toată lumea doreşte să facă programe de prevenţie, dar fără participarea profesioniştilor şi experţilor. Iar în momentul în care o să se înţeleagă că toarte aceste programe trebuie să fie integrate într-un tot unitar, sub umbrela Ministerului Sănătăţii şi Ministerului Educaţiei, atunci vom avea alte generaţii mult mai sănătoase”.
Unul dintre invitaţii speciali ai conferinţei “Totul pentru inima ta” a fost ministrul Sportului, Elisabeta Lipa. Ea a declarat că “mişcarea este foarte importantă pentru sănătate, dacă ţinem la inima noastră. Cred că ar trebui să fim mult mai conştienţi de ce se întâmplă la ora actuală în ţara noastră, având în vedere că tinerii, copiii în şcoală nu prea mai fac mişcare, ar trebui ca generaţia tânără să iubească această disciplină frumoasă, educaţia fizică, şi bineînţeles că cei care au un talent dat de la Dumnezeu pentru a face sport de performanţă cu siguranţă că ar trebui îndreptaţi către această zonă”.
La rândul său, Mircea Dinescu crede că “dacă ştii să te uiţi în jur, să admiri natura, să guşti ceva bun şi să stai de vorbă cu cineva inteligent, s-ar putea să te însănătoşeşti, mai degrabă, decât să alergi ca fraierul. Pentru cei care sunt bolnavi de inima – şi unii doctori greşesc spunându-le să nu bea un pahar cu vin – după o mâncare bună bei un pahar, te poţi plimba liniştit şi să găseşti o împăcare cu tine însuţi”.
România, campioana Europei la sedentarism
Medicii spun că ateroscleroza – formarea de plăci de aterom pe arterele inimii, cauza principală de deces în caz de infarct sau accident vascular cerebral – începe încă de la vârsta de 5 ani şi scurtează speranţa de viaţa, chiar dacă oamenii sunt programaţi să trăiască 120 de ani! Preşedintele Fundaţiei Române a Inimii, dr Ion Coman, spune că România este ţara cu cel mai mare grad de sedentarism din Europa şi recomandă, pentru reducerea riscului de boli cardiovasculare, 30 de minute de activitate fizică zilnică, în condiţiile în care s-a demonstrat ştinţific că 10.000 de paşi zilnic (echivalent cu un consum de 1000 kcal/săpt) reduc riscul de deces cu 20%.
În ce priveşte influenţa HTA asupra riscului de deces prin boală cardiovasculară, dr Marius Vintilă, de la Spitalul Clinic de Urgenţă Sf Pantelimon, spune că tensiunea diastolică este un factor predictiv pentru persoanele în vârstă de până la 50 de ani. La rândul său, dr Daniela Bartoş, medic cardiolog la Spitalul de Urgenţă Floreasca atrage atenţia asupra factorilor vitali în schimbarea stilului de viaţă la o persoană hipertensivă: consumul de sare, consumul de alcool, alimentaţia, scăderea ponderală, efortul fizic şi fumatul. Astfel, sensibilitatea la sare creşte la persoanele obeze şi la pacienţii cu sindrom metabolic, iar reducerea consumului de sare cu 2g/zi scade tensiunea arterială cu 3-5 mmHg. În plus, scade şi numărul bolnavilor cu boala cardiacă ischemică. În ce priveşte alimentaţia, este indicată dieta DASH, la care se pune un accent deosebit pe consumul de ulei de măsline şi de nuci pentru o eficienţă sporită.
“Hipertensiunea arterială atacă inima, creierul, rinichii şi vasele de sânge, provocând demenţe, accidente vasculare cerebrale, cardiopatii ischemice, infarct, insuficienţă cardiacă şi renală, iar criza hipertensivă, când TA > 180/110 mmHg poate avea consecinţe devastatoare” – atrage atenţia şi dr Elisabeta Brătilă, care susţine că medicaţia antihipertensivă trebuie luată zilnic, chiar şi în condiţiile în care valorile TA revin la normal.
În prezent, există disponibilă pentru pacienţii români o aplicaţie gratuită de automăsurare a tensiunii arteriale, www.tensiuneamea.ro, care poate oferi recomandări de la specialişti şi un plan de urmărire a bolii.
