Tot mai multe companii din Vest şi-au scurtat programul de lucru, rezultatul fiind o creştere a eficienţei angajaţilor şi cifre de afaceri mai mari. În România, o singură companie experimentează programul scurt. În rest, se munceşte mult şi se produce puţin.
România este printre ţările europene cu cele mai puţine sărbători declarate zile libere prin lege. De asemenea, românii muncesc, într-un an, cu 434 de ore mai mult decât francezii şi cu 226 de ore mai mult decât germanii, dar câştigă, în medie, de până la şase ori mai puţin, arată un studiu realizat de Eurostat. Mai precis, muncim mult, dar fără spor.
În Occident, mentalitatea faţă de muncă se schimbă. Ei au înţeles că un angajat fericit este un angajat mai eficient, iar primele experimente cu relaxarea programului de lucru s-au dovedit un succes. Primii paşi i-a făcut Suedia, care a introdus programul de şase ore.
La scurt timp, mai multe companii au raportat încasări cu aproape 100% mai mari. Au urmat firme mari din Scoţia, Germania, Olanda, Danemarca, Norvegia sau SUA. Gigantul Amazon experimentează un orar de luni până joi, de la ora 10.00 la 14.00, şi încă nu s-a plâns de vreo scădere a profitului.
Specialiştii în resurse umane explică simplu reuşita acestei politici: „Oamenii sunt mai relaxaţi, mai puţin stresaţi, deci mai motivaţi şi, în concluzie, mai productivi“.
„Să fim sinceri, este imposibil ca un angajat să dea randament maxim 8 ore din 8. Însă, pentru că ştie că are de stat acele 8 ore la serviciu, îşi va găsi de lucru fie pe Facebook, fie la o bârfă cu un coleg, fie prefăcându-se că nu-şi mai vede capul de treabă“, spune Cosmin Badea, customer care specialist în cadrul HPDI, companie de consultanţă în domeniul resurselor umane.
Şi atunci, ce preferi, se întreabă Badea retoric:
„Să ţii un om 8 ore, chiar dacă el lucrează efectiv doar 6? Sau să-i oferi cele două ore, timp pe care şi-l poate petrece alături de cei dragi şi să simtă, astfel, că raportul dintre viaţa profesională şi cea personală este unul just?“.
De aici şi avantajele: fidelizarea angajaţilor, care sunt mulţumiţi de locul lor de muncă, şi economia de resurse. „În cele două ore, chiar dacă angajatul nu munceşte, el consumă totuşi curent, agent termic, uzează computere, maşini etc.“, mai spune Cosmin Badea.
Excepţia WebDigital şi weekend-ul de trei zile
În România, ideea unui program de lucru săptămânal mai scurt de 40 de ore pare, în prezent, una cel puţin excentrică. Parlamentul a avut, la un moment dat, în dezbatere o astfel de propunere legislativă, care prevedea un orar de 4 ore vinerea, dar n-a fost luată în serios şi a rămas la stadiul de propunere.
În fapt, la noi, acum, există o singură companie care a împrumutat modelul occidental – WebDigital, o agenţie de marketing online din Bucureşti. Ionuţ Munteanu, managerul WebDigital, a redus săptămâna de lucru la 4 zile, fără să se atingă de salarii, ceea ce l-a făcut, în primul rând, foarte popular printre subalternii săi. În al doilea rând, a redus pentru a creşte. A scăzut orele de muncă pentru a creşte eficienţa. „Primele efecte se văd în rândul echipei, fiecare dintre colegi fiind mai fericit şi mai motivat în timpul orelor de lucru. Am pornit pe acest drum al eficienței cu scopul de a nu aduce dezavantaje niciunui membru al echipei. Fiecare coleg vede noul program ca pe o provocare în mai buna organizare a timpului și, implicit, în autodepășire“, spune Ionuţ Munteanu. Imediat au apărut şi lucrurile bune. „Oamenii din WebDigital recomandă mai mult și mai des agenția ca workplace, dar totodată și ca soluție pentru clienți. E clar că e un beneficiu, și e accesat și înțeles ca un beneficiu. Sperăm ca această decizie să devină permanentă și, în 2017, să rămână un modus operandi la WebDigital, nu doar în formă beta“, adaugă Munteanu.
Misiune imposibilă
Într-un mod oarecum contradictoriu, specialiştii în resurse umane şi singurul om care a adoptat programul redus, Ionuţ Munteanu, găsesc multe avantaje acestui sistem, dar au îndoieli că ar putea fi aplicat cu succes în România. „Personal, cred că în România se poate munci mai eficient numai dacă se va produce o schimbare a mentalității față de conceptul de «loc de muncă». Atât timp cât românii nu vor pune pasiune în ceea ce fac, scurtarea programului de lucru este foarte dificilă, dacă nu imposibilă“, este de părere Munteanu.
La fel de sceptic este şi Petru Păcuraru, unul dintre cei mai cunoscuţi traineri şi specialişti în leadership din ţară. „Nu cred că toate business-urile sunt pregătite de așa ceva, și nu doar din cauza limitărilor industriei din care fac parte, ci a managementului și a inerției“, afirmă Păcuraru. „Roata nu e reinventată cu propunerea unui program de muncă mai scurt, cel puțin la nivel declarativ, deși nu cred că piața din România este pregătită pentru asta“, precizează trainerul.
Cosmin Badea, expertul HPDI, concluzionează tranşant: „România plăteşte o mare parte din forţa de muncă la negru. În aceste condiţii, este greu să vorbim de eficientizare prin scurtarea programului, când la noi în ţară multe companii nu asigură nici măcar condiţiile minime legale de muncă“.
STUDIU. Excesul de muncă dăunează grav sănătăţii
Persoanele care lucrează mai mult de 50 de ore pe săptămână prezintă un risc de atac de cord cu 33% mai ridicat decât cele care muncesc într-un ritm normal, de 35-40 de ore pe săptămână, arată un studiu publicat de The Lancet. Cercetătorii au colectat date de la 600.000 de angajaţi din SUA, Europa sau Australia şi au concluzionat că munca în exces predispune la boli de inimă.
