România liberă a realizat prima dezbatere după ce medaliații la olimpiadele naționale și internaționale au fost invitați să nu plece din România și să își continue activitatea de cercetare acasă, pe baza unor burse anuale.
Executivul a anunțat că intenționează să ofere burse elevilor cu performanțe remarcabile la olimpiadele internaționale pentru a-i determina să rămână în țară. Ministrul Cercetării, Șerban Valeca, a anunțat că tinerii care au obţinut locuri fruntașe la olimpiadele naţionale și internaţionale vor putea primi un grant de 3.500 de euro pe an, la care se adaugă 5.000 de euro pentru echipe de cinci olimpici care vor face modele experimentale.
Banii pot fi obținuți doar dacă tinerii vor urma o universitate autohtonă, fiind obligați, ulterior, să lucreze cel puțin 10 ani într-o unitate de cercetare-inovare, institut sau universitate din țară.
„România liberă“ a întrebat cinci olimpici premiați internațional cum li se pare oferta: suma de bani oferită ca bursă și condiționalitatea deceniului petrecut în sistemul de cercetare românesc. Am vrut să aflăm și dacă olimpicii au identificat alte soluții prin care Executivul poate împiedica exodul creierelor.
Termenul de zece ani, prea larg
Marian Darius a obținut argintul la Balcaniada de Informatică pentru Seniori în 2015 și aurul la Olimpiada de Informatică a Europei Centrale în 2016. “Consider că măsura nu este una potrivită situației: o sumă fixă de bani, aproape oricât de mare, nu ar atinge motivul principal pentru care tinerii pleacă din țară, cel al oportunității oferite de alte locuri și instituții.
Legat de exodul tinerilor, nu există o soluție aplicabilă pe termen scurt. Cât timp țara nu oferă tinerilor oportunități, atât la nivel academic, cât și industrial, cel puțin comparabile cu cele ale Statelor Unite sau Marii Britanii, majoritatea olimpicilor vor continua să plece. Soluția ar fi dezvoltarea țării pe toate planurile, în special în sectorul privat. Tinerii olimpici au ajuns la asemenea performanțe pentru că, mereu, au căutat să se dezvolte. Pentru mulți, problemele de birocrație sau cele politice de orice natură, des întâlnite în România, sunt bariere foarte puternice”, ne-a spus tânărul.
Marian Darius ne-a precizat că după liceu va rămâne la Universitatea din București, la Facultatea de Matematică-Informatică, însă este conștient că alegerea lui este o opțiune rar întâlnită printre colegii săi de generație.
Legat de inițiativa Guvernului, Marian spune: “Termenul de 10 ani este foarte, foarte larg. Nu cred că cineva și-ar lua angajamentul de a sta în țară pentru așa o perioadă. Printre acești oameni mă număr și eu. Nu îmi place ideea de a mi se restricționa libertatea de a lua decizii singur și, cu siguranță, nu pentru o asemenea perioadă”.
Suma este nerezonabilă
Alexandra Dan Dima plănuiește să studieze chimia la o facultate din străinătate. Până acum a fost admisă la trei instituții din Marea Britanie, printre care și Universitatea Cambridge, astfel încât, cel mai probabil, va pleca din România. A obținut medalia de argint la Olimpiada Internațională de Chimie din 2016 și medalia de argint la Olimpiada Internațională de Științele Pământului din 2015.
“Marea majoritate a olimpicilor români aleg să studieze în străinătate deoarece sunt în căutarea unui nivel academic cât se poate de înalt. În opinia mea, pe lângă faptul că suma de bani propusă este nerezonabilă pentru angajamentul de a rămâne și a lucra 10 ani în țară, aceasta evident nici nu satisface dorința adolescenților pasionați de a urma niște studii universitare de vârf”, explică Alexandra.
Tânăra nu crede că decizia olimpicilor în legătură cu universitatea pe care vor să o urmeze va putea fi influențată prea curând, dar crede că adolescenții pot fi motivați să se întoarcă în țară după terminarea facultății. “Costul studiilor în Marea Britanie sau Statele Unite este foarte mare, mai mare decât mulți români și-ar putea permite.
Chiar dacă universitățile din aceste țări acordă burse sau împrumuturi, acestea sunt deseori doar parțiale, restul rămânând să fie acoperit de familia studentului. Prin urmare, consider că o soluție pentru dezvoltarea academică a României ar fi ca statul român să finanțeze studiile olimpicilor la facultățile de prestigiu, pe baza unui contract, pentru ca aceștia să se întoarcă în țară și să lucreze aici pe o anumită perioadă de timp. Astfel, nu doar domeniul de cercetare științifică ar vedea un progres semnificativ, ci și nivelul academic în ansamblu. Românii cu potențial trebuie să studieze la un nivel înalt ca să se întoarcă și, în timp, să ridice învățământul românesc la rangul celui internațio-nal. Trebuie să acceptăm progresul, nu să inhibăm potențialul”, ne-a precizat Alexandra Dima.
Trebuie investit în centre de cercetare
Tudor Dan Plopeanu a obținut medalii de aur și de argint la Olimpiada Balcanică de Matematică și bronzul la cea internațională. În prezent, studiază la Liceul Teoretic Internațional de Informatică București și spune că intenționează să plece din țară în SUA. “Oferta Guvernului e bună pentru cei ce nu intenționează să plece la studii universitare la facultăți de top din străinătate, dar în niciun caz nu o să-i oprească pe cei cu ambiții și pretenții mai mari. Nu aș accepta bursa oferită de Guvern. Aș prefera să nu fiu condiționat de cei zece ani, chiar dacă nu exclud întoarcerea în țară după facultate”, ne-a precizat tânărul olimpic.
Daniel Posdărăscu studiază la Universitatea din București și a participat la Olimpiada Balcanică și Central-Europeană, unde a obținut medalia de argint, respectiv bronz.
“Dacă suma este one-time only, nu cred că ar avea mare efect. Cel puțin nu în domeniul informaticii, unde se câștigă bine. Nu cred că ar accepta nimeni să fie restricționat atât de mult, întrucât în 10 ani îți poți schimba opiniile foarte mult”, spune tânărul. Care ar fi soluția pentru a stopa exodul creierelor? “Olimpicii ar trebui să primească oferte pe stagii. Nimeni nu o să accepte să fie condiționat pentru o perioadă de zece ani. În schimb, 3-4 ani este o durată perfectă, întrucât elevul se decide unde își petrece primul interval universitar (până la licență). După, trebuie să aibă deschisă opțiunea dacă va continua în același ritm și pentru master, doctorat. În al doilea rând, trebuie să vadă că nu își irosește potențialul doar pentru bani. Deci, în plus, ar trebui investit în centre de cercetare, opțiuni de muncă”, ne-a spus tânărul student.
Inițiativa este binevenită
Alexandra Tuță studiază la Colegiul Național ”Barbu Știbei” din Călărași, iar în vară va da admitere la Universitatea de Drept București. A obținut mențiune la Olimpiada Internațională de Lectură ca abilitate de viață și medalie de argint la Olimpiada Internațională de Limbă Franceză. Mi-a spus că își dorește să studieze și să lucreze în România. “Dacă există conditii corespunzatoare pentru desfășurarea activității de cercetare, cred că cei 10 ani sunt bineveniți pentru a dobândi mai multă experiență”, ne-a precizat tânăra. Alexandra crede că „inițiativa Ministerului Cercetării Științifice este una binevenită în contextul unei crize a valorilor autentice și al unui sistem de învățământ desuet, erodat de hibe și privat de elemente moderniste la nivelul predării și evaluării.
România are un potențial impresionant de formare a unor tineri cât se poate de competitivi și de valoroși la nivelul competițiilor olimpice naționale și internaționale și cred că este benefic ca astfel de elevi să fie recompensați așa cum se cuvine pentru miile de ore de muncă și pentru că reprezintă țara cu mândrie, amintindu-le vecinilor noștri că putem în continuare să susținem și să stimulăm performanța”.
Tânăra mai crede și că, „totuși, mediul științific este lipsit de o infrastructură corespunzătoare, care să le permită tinerilor să contribuie pozitiv în acest sens, astfel încât măsura propusă vine simultan și în sprijinul dezvoltării sustenabile a cercetării. Guvernul își asumă într-o manieră indirectă responsabilitatea de a investi și în crearea de locuri de muncă și în amelioarea inconvenientelor din această zonă de maxim interes. Sper ca toate acestea să fie concretizate și să se insiste mai mult și în favoarea inserției actualilor olimpici din ramura umană, respectiv socio-umană, în cercetare, pentru că și ele prezintă potențial economic speculabil și pentru că este firesc să se acționeze pe baza principiului echității”.
Alexandra Tuță este vice-pre-ședintele Consiliului Național al Elevilor, organism care salută această inițiativă.
CONCLUZII. Neajunsurile măsurii Executivului
Din răspunsurile tinerilor de mai sus se desprind câteva concluzii. Condiționarea de a rămâne zece ani într-un institut de cercetare românesc pare greu de depășit. În multe domenii, peste graniță se poate câștiga mult mai bine decât bursa anuală de 3.500 euro oferită de Guvern. Elevii se plâng de îngrădirea libertății de mișcare și a accesului la piața muncii, alta decât cea românească. Angrenarea timp de un deceniu într-un institut de cercetare românesc poate reprezenta o plafonare. Majoritatea centrelor de cercetare și de inovare din România sunt inferioare – din punctul de vedere al dotării și al fondurilor – decât cele din Occident. Din răspunsurile primite de la cei cinci tineri se întrevăd și alte soluții pentru a opri exodul creierelor. O dezbatere publică inițiată de Ministerul Cercetării ar fi extrem de benefică.
STATISTICĂ. România, pe fugă
Datele oficiale arată că, raportat la anul 1989, numărul celor care trăiesc între granițele țării a scăzut cu peste 3 milioane de locuitori. Institutul Național de Statistică menționează că numărul persoanelor temporar absente din România, pe categorii de vârstă, se prezintă astfel: 60.000 (grupa 20-24 de ani), 59.000 (25-29 de ani), 56.000 (30-34 de ani), 48.000 (35-39 de ani). Potrivit statisticilor, în domeniul cercetare-dezvoltare își desfășoară activitatea aproximativ 42.000 de persoane. Cifra este de câteva ori mai mică decât numărul profesorilor și cercetătorilor care activează în afara granițelor.
