0.4 C
București
vineri, 27 decembrie 2024
AcasăSpecialMinistrul Educației se inspiră din inițiativele predecesorilor săi: Șase promisiuni ale lui...

Ministrul Educației se inspiră din inițiativele predecesorilor săi: Șase promisiuni ale lui Liviu Pop, pe care românii le-au mai auzit de-a lungul anilor

Majoritatea inițiativelor lui Liviu Pop au mai fost promise de alți foști miniștri ai Educației. Unele au fost enunțate chiar de Pop, în urmă cu cinci ani.

Numirea lui Liviu Pop în fruntea Ministerului Educației a stârnit controverse, dată fiind decizia acestuia de a nu da curs cererii de retragere a titlului de doctor în cazul acuzațiilor de plagiat aduse lui Victor Ponta. Liviu Pop a mai fost ministru interimar al Educației, timp de două luni, în vara anului 2012, când a desființat Consiliul care a confirmat frauda academică a lui Ponta.

Revenit ca ministru plin al Educației, Pop a anunțat două tipuri de inițiative: unele propuse anterior și altele extravagante.

Rescrierea programei școlare, veche de cinci ani

Într-un interviu pentru bihon.ro, ministrul Pop spunea, imediat după preluarea mandatului în iulie 2017: „Ne propunem ca în toamnă să intrăm şi pe planurile-cadru de liceu, pentru ca în doi ani să avem o reformă finalizată, pentru toate ciclurile de învăţământ preuniversitar: ciclul primar, gimnaziu şi pentru cel liceal cu toate filierele – teoretică, tehnologică, profesională, învăţământ dual. Este o reformă absolut normală, după mulţi ani avem o rescriere în totalitate a curriculum-ului, după nevoile UE şi ale României”.

În urmă cu cinci ani, la puțină vreme după ce a pierdut poziția de ministru interimar al Educației, Liviu Pop remarca (septembrie 2012, potrivit Realitatea TV): „Odată cu rescrierea acestor programe școlare, putem discuta de un nou curriculum național. Trebuie regândite planurile de învățământ, asta însemnând numărul de ore pe care trebuie să le parcurgă elevii, în funcție de clasele și profilurile la care sunt înscriși”.

Între cele două declarații ale lui Pop, și senatorul PSD Ecaterina Andronescu promitea, în 2014, același lucru: „Ne aflăm într-un moment extrem de favorabil celor care gestionează sistemul. Ceea ce numim curriculum școlar poate fi realizat, de acum, de la clasa pregătitoare până la ultima clasă de liceu”.

Manualele digitale, fluturate ca secretar de stat

Tot în urmă cu cinci ani, Liviu Pop susținea: “Trebuie introduse manuale școlare electronice, acele ebook-uri în termeni informatici, în care să se poată introduce toate manualele care se scriu pe nivelul de învățământ”.

Au urmat patru ani de guvernare PSD, timp în care această digitalizare s-ar fi putut realiza. În 2017, din poziția de secretar de stat, Liviu Pop declara că, anul acesta, “elevii de clasa a V-a vor primi, în septembrie, atât manuale tipărite, cât și în format digital, pe stick”.

„Toate școlile vor avea Internet“, promisiune din 2012

Liviu Pop a spus că toate unitățile de învățământ vor avea acces la Internet în cel mult doi ani. Această promisiune vine după ce, în campania electorală din 2012, PSD promitea: „Subvenționăm accesul la Internet pentru unitățile de învățământ din zonele rurale… Începem să reparăm legea educației și conectăm la internet peste 2.000 de școli”. În același an, se promitea prin intermediul proiectului “Internet în școala ta”,  “conectarea a 2.446 şcoli din mediul rural şi mic urban la Internet prin conexiune broadband, creşterea utilizării TIC şi facilitarea accesului la Internet pentru aproximativ 650.000 elevi şi aproximativ 48.000 profesori din mediul rural şi mic urban”.

Iar anul trecut, senatorul PSD Alexandru Cordoș dorea, în plină campanie electorală, să oblige primăriile să asigure tuturor școlilor acces gratuit la rețelele wireless. Asta, în condițiile în care nu toate școlile au computer.

Catalogul virtual, promis din 2015

Părinţii vor primi notele şi absenţele elevilor în timp real, prin intermediul unui catalog virtual, a anunțat ministrul Educației, Liviu Pop, iar acest lucru se va întâmpla până în 2019. “Din 1 ianuarie 2018 vom avea un judeţ-pilot în care vom digitaliza direct sistemul”, a declarat zilele trecute ministrul Pop.

Un alt ministru, Sorin Câmpeanu, a promis că acest catalog virtual va avea acoperire națională până în 2020. Câmpeanu a lansat, la rândul său, un program-pilot în sectorul 3 al Capitalei.

Schimbarea Legii Educației, eterna obsesie

După venirea la putere în 2012, PSD a mutilat, constant, “Legea Educației” elaborată de Daniel Funeriu. Liviu Pop a promis că va schimba legea, urmând ca în septembrie 2018 să fie înaintată Parlamentului.

În 2015, Ecaterina Andronescu, șefa Comisiei de învățământ din Senat, elabora un proiect pentru o nouă Lege a Educației, pe care susținea că o va înainta Parlamentului în toamna acelui an. La începutul acestui an, fostul ministru al Educației, Pavel Năstase, anunța că va elabora o Lege a Educației în regim de urgență până la finele acestui an.

Învățământul dual, stricat din 2009

La începutul lunii august, Liviu Pop, ministrul Educaţiei, a declarat că sunt ”multe de făcut” pentru ca învăţământul dual şi cel profesional să devină atractive. Totodată, ministrul a cerut agenţilor economici să vină cu propuneri de modificare a legii, pentru ca cele două categorii de învăţământ să devină eficiente şi atractive. PSD avea o datorie morală să rezolve această situație, cauzată de decizia din 2009 a Ecaterinei Andronescu de a desființa școlile de arte și meserii.

Reparația a fost promisă în ianuarie și de Pavel Năstase. 

Decizii controversate

Liviu Pop a fost preocupat de chestiuni periferice. Ministrul insistă că elevii de gimnaziu vor avea zeci de manuale de sport din anul acesta. Premierul Tudose a etichetat inițiativa drept o glumă. Anunțul potrivit căruia va fi elaborat un manual pentru dirigenție a acaparat dezbaterea publică mai multe zile. Elevii s-au opus intenției ministrului de a nu mai permite accesul la ore cu telefoanele mobile. Liviu Pop a anunțat, peste noapte, și fără să prezinte vreo fundamentare, că a interzis toate auxiliarele didactice. Pop a anunțat că nu mai vrea elevi de serviciu în școli.

Problemele reale ale învățământului preuniversitar: abandonul școlar, lipsa de corelare între pregătirea profesională și piața muncii, rezultatele foarte slabe la testele PISA, „reformarea” manualelor, creșterea gradului de profesionalizare a cadrelor didactice. 

 

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă