De regulă, când au o problemă de sănătate, românii sună la 112 sau se prezintă direct la camera de gardă a spitalelor, aglomerând în special secţiile de primiri urgenţe ale unităţilor sanitare din zonele rurale. Specialiştii atrag însă atenţia că de multe ori acest „obicei” este nejustificat, majoritatea afecţiunilor putând fi rezolvate de către medicul de familie sau la centrele de permanenţă din localitatea de domiciliu, care oferă gratuit asistenţă medicală de urgenţă. La ora actuală, în cele 41 de judeţe şi în municipiul Bucureşti funcţionează 352 de centre de permanenţă, iar alte 27 au primit aviz de înfiinţare din partea Ministerului Sănătăţii şi şi-au exprimat intenţia de a intra în relaţie contractuală cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
Buget suplimentat cu 25 de milioane de lei
Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a anunţat că pregăteşte un act normativ pentru asigurarea continuităţii şi decontării asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă, precizând că acesta va cuprinde şi criterii de evaluare a eficienţei acestora. “Ministerul Sănătăţii va solicita suplimentarea cu peste 25 de milioane de lei a FNUASS pentru asigurarea finanţării necesare acestor centre. Vom face o evaluare a activităţii centrelor de permanenţă. În actul normativ pe care îl vom promova, vrem să introducem şi criterii de evaluare a eficienţei centrelor de permanenţă. Nu cred că este normal să avem o creştere exponenţială a consultaţiilor în UPU, în condiţiile în care finanţăm aceste centre”, a explicat ministrul Pintea.
Dotări standard şi utilităţi plătite din buzunarele medicilor
Din păcate, în România, mai ales în zonele rurale, multe dintre aceste centre au lacăt la uşi, iar oamenii sunt nevoiţi să parcurgă zeci de kilometri până la cel mai apropiat spital. Nici în marile oraşe situaţia nu este mai bună, astfel de centre fiind închise rând pe rând. În Bucureşti, funcţionează doar două centre de permanenţă, care deservesc, teoretic, aproape trei milioane de locuitori din Capitală şi din zonele limitrofe. Cel mai vechi şi cel mai cunoscut este situat în cartierul Drumul Taberei, în sectorul 6.
Dr. Nicolae Georgescu, managerul centrului de permanenţă din cadrul Centrului Medical Brâncuşi, a declarat într-un interviu pentru „România liberă“ că a reuşit să înfiinţeze din fonduri proprii, în urmă cu 7 ani de zile, centrul de permanenţă într-un cartier pentru tineri, iar la ora actuală adresabilitatea este de 30-40 de pacienţi pe zi, centrul având în dotare aparatură pentru intervenţii de urgenţă şi materiale sanitare specifice.
Dr. Nicolae Georgescu: “Pacienții sunt consultați gratuit“
R.L.: Sunt situaţii în care o persoană are nevoie într-o zi nelucrătoare sau seara de schimbarea unui pansament, să i se facă o injecţie sau are o durere de stomac, o stare gripală cu febră şi atunci nu poate apela la medicul de familie şi nici nu este cazul să meargă la camera de gardă, nefiind o problemă gravă de sănătate. Ce are de făcut?
Dr. Nicolae Georgescu: Pacienţii pot veni la noi, nu trebuie să aibă nici cardul de sănătate, nici bilet de trimitere, pur şi simplu se prezintă doar cu actul de identitate sau copie după certificatul de naştere în cazul copiilor. Ei sunt consultaţi gratuit, nu li se pot elibera reţete compensate sau bilete de trimitere, dar li se acordă primul ajutor de care au nevoie şi reţete medicale simple. Aici se pot asigura şi mici urgenţe. În cazuri mai grave, vom chema ambulanţa şi pacientul va fi dus către un spital. Programul este de la ora 15.00 la ora 8.00, iar în zilele de sâmbătă, duminică şi sărbători legale se asigură o continuitate de 24 de ore. Deci rolul principal al centrelor de permanenţă este de a degreva camerele de gardă de acele cazuri care nu necesită intervenţie medicală imediată.
În multe sate şi comune astfel de centre medicale au lacătul pe uşă. În Bucureşti aţi rămas cel mai renumit centru de permanenţă, cel care funcţionează în cadrul Clinicii Anima Promenada fiind înfiinţat în urmă cu doar cu câteva luni. V-a fost greu, v-a fost uşor să supravieţuiţi?
Cred că, într-adevăr, necesitatea cea mai mare pentru centrele de permanenţă se află în mediul rural, unde oamenii sunt departe de spitale. Dar este nevoie de aceste centre de permanenţă şi în oraşele mari. Probabil ar trebui să se facă o promovare mai bună a lor, iar acest proiect ar trebui relansat de către Ministerul Sănătăţii. Noi am pornit de la zero, într-un cartier pentru tineri, ANL Brâncuşi. A fost greu la început în ce priveşte recrutarea personalului medical calificat pe asistenţă de urgenţă, pentru că uneori la centru nu vin doar pacienţi cu infecţii respiratorii sau colici biliare, ci ajung şi cazuri de reală urgenţă, de la infarct miocardic la accidente rutiere petrecute în proximitate sau urgenţe pediatrice.
Am reuşit să formăm echipe medicale, însă ne lovim şi de factorul financiar. Ne-a fost destul de greu să păstrăm personalul şi chiar să avem fonduri pentru materiale sanitare şi consumabile şi plata utilităţilor, dar atunci când am văzut că avem pacienţi am decis să continuăm şi până acum a fost un succes.
Majorări de tarife
Primele centre de permanență au apărut în România în urmă cu aproape 10 ani, iar după intrarea în vigoare la începutul acestui an a Ordinului nr. 1484/7310/2017, care modifică și completează normele metodologice cu privire la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, au început să se redeschidă centre mai vechi şi să se înfiinţeze altele noi. Astfel, noul tarif pentru medicul de familie este de 40 lei/oră (față de 12,8 lei/oră cât era anterior), iar asistenții medicali care își desfășoară serviciul în regim de gardă în centrele de permanență beneficiază de un tarif de minimum 20 lei/oră (dar nu mai mare de
22,5 lei/oră).
