Şedinţa solemnă este programată să înceapă la ora 10,00, iar la aceasta şi-a anunţat participarea premierul Viorica Dăncilă, în timp ce preşedintele Klaus Iohannis nu va fi prezent.
La şedinţa solemnă a Parlamentului va participa şi Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române, care ar urma să susţină un discurs. De asemenea, vor adresa alocuţiuni preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu, şi reprezentanţii grupurilor parlamentare.
De asemenea, la şedinţa plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului va lua parte şi o delegaţie a Republicii Moldova, condusă de către Andrian Candu. Liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, a anunţat luni că liberalii, deşi sunt unionişti, nu vor face parte din delegaţia Republicii Moldova, pe motiv că aceasta este condusă de Andrian Candu, care a refuzat în ultimele săptămâni să supună votului mai multe iniţiative liberale, inclusiv adoptarea unei declaraţii de unire.
În cadrul şedinţei solemne a Parlamentului va fi dezbătută şi adoptată o „Declaraţie solemnă pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România, la 27 martie 1918”, prin care „se va reflecta unitatea poporului şi a limbii române, rolul avut de înaintaşii politici şi drumul care trebuie urmat de oamenii politici de astăzi, precum şi dorinţa comună de a continua procesul de modernizare şi integrare instituţională în UE”.
Duminică, la Chişinău a fost organizată „Marea Adunare Centenară”, dedicată împlinirii a 100 de ani de la unirea Basarabiei cu România. Printre participanţi s-au aflat fostul președinte Traian Băsescu și liderul USR, Dan Barna.
„Marea Adunare Centenară” a adoptat o proclamaţie în care cere Parlamentului de la Bucureşti ca în şedinţa solemnă din 27 martie să ia o decizie pentru „reîntregirea naţională prin mijloace paşnice ale democraţiei parlamentare şi în limitele Constituţiei României, în conformitate cu normele dreptului internaţional şi a Actului Final de la Helsinki”. În acelaşi text al proclamaţiei se arată că „guvernările care s-au succedat la putere în Republica Moldova, de la obţinerea independenţei şi până în prezent, nu au avut în vedere decât îmbogăţirea proprie, prin sărăcirea populaţiei şi menţinerea în prizonierat a acesteia, prin alungarea ei peste hotare, la munci grele, prin falsificarea trecutului istoric şi crearea unor iluzii pentru viitor, prin propagandă şi manipulare, pentru a-şi menţine funcţiile şi accesul la fluxul de bani şi beneficii”.