Confirmat ministru al Dezvoltării și în noul Guvern PSD, Paul Stănescu a cerut Parlamentului să aprobe, în regim de urgență, noul Cod administrativ. Proiectul a fost elaborat de Ministerul Dezvoltării dar a fost ținut în stand-by, de premierul Mihai Tudose, nefiind introdus pe ordinea de zi a Guvernului.
Între timp, proiectul a fost depus la Senat, ca iniţiativă legislativă asumată de senatorii şi deputaţii PSD, fiind promovat în procedură de urgenţă. Proiectul Codului administrativ are o serie de articole controversate care stabilesc, spre exemplu, faptul că aprecierea necesităţii şi oportunităţii emiterii actelor administrative ale Guvernului aparţine exclusiv membrilor Guvernului. Liderii PSD și ALDE încearcă, încă de la preluarea guvernării, să limiteze posibilitatea DNA de ancheta deciziile miniștrilor. Curtea Constituțională (CCR) a decis, încă de anul trecut, că procurorii nu pot ancheta oportunitatea emiterii ordonanțelor de urgență. Decizia a fost luată în urma unei sesizări depuse de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, după ce procurorii DNA declanșaseră anchetarea emiterii ordonanței 13 de către Guvernul Grindeanu. În schimb, CCR a decis că procurorii pot ancheta hotărârile de Guvern, judecând tot o contestație a lui Călin Popescu Tăriceanu, după ce DNA a declanșat ancheta în cazul Belina. Sevil Shhaideh și Rovana Plumb au fost acuzate că, în 2013, au emis ilegal o hotărâre de Guvern privind transferul Insulei Belina în administrarea CJ Teleorman. Senatul a introdus deja, într-un alt act normativ, un articol potrivit căruia aleșii locali nu pot fi anchetați pentru oportunitatea emiterii unor acte normative.
Conflictul de interese, subțiat
Proiectul modifică, printre altele, Legea de organizare a Guvernului (90/2001) care interzicea persoanelor condamnate să fie membri în Guvern, act normativ care l-a împiedicat pe Liviu Dragnea să ajungă premier. Potrivit proiectului, persoanele care au suferit condamnari penale pentru care a intervenit reabilitarea pot face parte din Guvern. Liviu Dragnea a fost condamnat în aprilie 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare, cu un termen de încercare de patru ani. Potrivit Codului Penal, reabilitarea are loc de drept pentru pedepse de până la doi ani inclusiv, dacă în decurs de trei ani condamnatul nu a săvârșit o alta infracțiune. Prin urmare, Liviu Dragnea va fi considerat reabilitat în 2023, potrivit experților în drept.
Codul mai prevede, de asemenea, că membrul Guvernului care se află în conflict de interese trebuie să se abţină de la luarea deciziei care ar putea produce un folos pentru sine, soţ, soţie, rude până la gradul al II-lea, dar nu şi atunci când este vorba despre emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative. Dezincriminarea conflictului de interese în cazul aprobării de acte normative este, de asemenea, dorită de mai multă vreme de liderii PSD.
Conform proiectului, dacă un act administrativ a avut consecinţe vătămătoare, răspunderea revine exclusiv celui care a semnat actul respectiv. Și aceasta în contextul în care proiectul prevede transferul unor responsabilități către subordonații miniștrilor. Codul stabileşte şi că, în mod excepţional, membrii Guvernului pot face parte din AGA sau CA ale regiilor autonome, companiilor şi societăţilor publice, inclusiv bănci şi instituţii financiare, de interes strategic sau în cazul în care un interes public impune acest lucru.
HIGHLIGHT
În proiect se prevede şi numărul de posturi de la cabinetul şi cancelaria demnitarilor şi aleşilor locale, cele mai multe urmând să le aibă prim-ministrul (18) şi primarul general al Capitalei (13).
