„Având în vedere decizia luată astăzi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii privind verificarea anumitor aspecte legate de protocoalele clasificate încheiate între instituţiile judiciare şi Serviciul Român de Informaţii, precum şi solicitarea ministrului Justiţiei de demarare a procedurii legale de desecretizare a protocoalelor încheiate între Ministerul Public, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, pe de o parte, şi Serviciul Român de Informaţii, pe de altă parte, conducerea Ministerului Public a transmis protocoalele clasificate Consiliului Superior al Magistraturii şi ministrului Justiţiei, spre informare, potrivit prerogativelor constituţionale şi competenţelor legale, precum şi a principiului „nevoii de a cunoaşte”, se arată într-un comunicat al Parchetului.
Potrivit documentului, la nivelul Ministerului Public este în derulare analiza aspectelor legale privind procedura de declasificare a protocoalelor încheiate cu SRI.
Marţi, la CSM, procurorul general, Augustin Lazăr, declara că protocolul încheiat între structurile de Parchet şi SRI a fost înregistrat la informaţii clasificate, dar nu reprezintă altceva decât proceduri tehnice de lucru.
„Există protocoale, noi tot timpul am lucrat cu toate instituţiile, cu nişte protocoale, care sunt nişte proceduri tehnice de lucru cu instituţiile respective. Având în vedere că este vorba despre informaţii clasificate în fluxul de informaţii dintre instituţiile de informaţii şi Ministerul Public, protocolul a fost înregistrat la informaţii clasificate. Dar ele nu reprezintă altceva decât proceduri tehnice de lucru care reglementează cine, unde se prezintă cu informaţiile clasificate, cui i le predă şi se mai reglementa acel procedeu probator de supraveghere tehnică atunci când SRI avea competenţa să îl pună în aplicare, cu precizarea că acea procedură de lucru, parţial, este în vigoare cu referire la infracţiunea securitatea naţională”, a menţionat Lazăr.
El a adăugat că trebuie „cântărit” între binele public, securitatea naţională şi interesul public dacă se doreşte desecretizarea protocolului.
„Aici va trebui să cântărim dacă acea procedură de lucru făcută publică va fi bună sau nu va fi bună sau dacă o facem publică, ea să prezinte o altă procedură, fiindcă noi trebuie să cântărim între binele public, securitatea naţională şi interesul public de a cunoaşte aceste lucruri care sunt dezbătute. Prin urmare, noi nu avem nimic împotrivă dacă hotărăsc instituţiile justiţiei, şi nu un politician, care vine azi şi spune ca mâine să se desecretizeze. Pentru noi, orice acţiune trebuie făcută în temeiul legii. În acest moment, este în curs de a se efectua o analiză: care este temeiul legal de desecretizare şi cum s-ar putea proteja procedurile care trebuie să meargă în continuare, procedurile de lucru, care nu ar trebui făcute publice în acest moment, fără să afecteze activitatea investigativă care priveşte securitatea naţională”, susţinea Augustin Lazăr.
