Declarațiile și soluțiile date în ultima săptămâna de premierul Mihai Tudose la diverse probleme ale societății românești au șocat opinia publică. Prim-ministrul nu a ratat nici un subiect sensibil, de la sistemul bancar până la exploatarea auriferă de la Roșia Montană. În traducere, Mihai Tudose readuce în discuție vechiul slogan al anilor ‚90, care spunea că „nu ne vindem țara”.
Fără card, cu banii la sacoșă
Băncile trebuie puse la zid pentru că încasează comisioane, pensiile private trebuie să treacă la stat, manualele școlare trebuie tipărite la Monitorul Oficial, iar Institutul Cantacuzino trebuie trecut la MApN.
„Aveam 500 de dolari la o bancă. Şi după câţiva ani mi-au spus că trebuie să le dau eu 50 de dolari. Păi ce, i-au dus pe bani noaptea la baie? Le-a dat apă? Noi suntem proşti? Până aici! Taxă de şmecher, taxă că intri în bancă, taxă că ieşi din bancă”, a fost declarația făcută de primul-ministru Mihai Tudose, într-o emisiune televizată care a pus pe jar sistemul bancar din România.
Premierul a plusat și a declarat că refuză ca salariul să-i fie pus pe card pentru ca banca să nu beneficieze de comision la fiecare retragere, pentru că instituțiile financiare „nu-l merită”. „Iertaţi-mă: Terente era copil pe lângă voi, chiar era băiat bun”, a fost mesajul lui Tudose către bănci, pe care le-a atacat de mai multe ori în ultima perioadă.
Atac la Pilonul II de pensii
„Trei variante: să lăsăm lucrurile așa cum sunt, umblând doar la comisioanele care se iau astăzi de către administratorii privați ai acelor bani, fiindcă, repet, au exagerat; varianta a doua – să diminuăm cota pentru Pilonul II în favoarea Pilonului I și varianta a treia – cea de opțional”, a declarat Mihai Tudose în aceeași emisiune tv. Premierul a anticipat astfel o decizie care ar putea fi luată săptămâna viitoare cu privire la soarta Pilonului II de pensii, administrat în acest moment de firme private contra unui comision din contribuție plafonat prin lege la 2,5% și a unui comision de administrate, de asemenea plafonat, de 0,6%. Această intenție a fost criticată, deja, de specialiști. Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, consideră că Guvernul se teme că va pierde voturi dacă permite scăderea importanței Pilonului I, în care sunt cuprinși toți cei care au astăzi aproape 45 de ani sau mai puțin, și o parte dintre cei care au între 45 și 55 de ani.
Militarizarea Institutului Cantacuzino
„Institutul Cantacuzino are un rol strategic naţional şi regional în asigurarea independenței României în domeniul producției de vaccinuri. Tocmai de aceea, revitalizarea şi dezvoltarea activităţii institutului este un obiectiv asumat al Guvernului. Institutul Cantacuzino trebuie să redevină funcțional, iar pentru a ne asigura că acest lucru se va întâmpla, am decis ca acesta să fie preluat de către Ministerul Apărării Naționale și trans-format în unitate militară cu conducere militară. Am sentimentul și speranța că o mână forte, alături de un proiect bine stabilit, vor îndeplini această misiune de importanță națională, iar eu personal voi urmări îndeaproape întregul proces. Institutul reprezintă un brand românesc, cu o istorie de aproape un secol și cu multe performanțe atinse, motive pentru care trebuie să ducem mai departe această moștenire”, a scris Mihai Tudose pe Facebook.
25 de milioane de euro pentru transfer
Potrivit ministrului Apărării, Adrian Țuțuianu, pentru această mutare ar fi nevoie de 75 de milioane de euro – câte 25 de milioane de euro în fiecare din următorii trei ani, pentru a putea produce vaccinuri.
Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, pune sub semnul întrebării viabilitatea acestei soluții. “Trebuie să vedem ce s-a întâmplat cu institutele de cercetare aflate sub tutela MApN. Toate au probleme cu numărul de specialişti rămaşi pe poziţii, probleme cu echipamentul, probleme cu clădirile existente, cu autorizaţiile, etc.”, a comentat Voiculescu. „Dacă MApN va gestiona Institutul Cantacuzino așa cum gestionează Spitalele Militare din țară, cu siguranță vom pierde definitiv șansa ca acest institut să fie ceea ce trebuie să fie!”, a afirmat Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților. El crede că soluția relansării Institutului Cantacuzino este ca acesta să rămână la Ministerul Sănătății și să se înfrățească cu Institutul Pasteur din Franța, pentru a prelua managementul și suportul de refacere a resursei umane. ”În rest, sunt povești de moderat/gâdilat proștii!”, a precizat Vasile Barbu.
Guvernul ar putea relua proiectul minier Roșia Montană
Premierul Mihai Tudose a lucrat, pe vremea când era ministrul Economiei, la un proiect de modificare a Legii Minelor, prin care s-ar putea relua exploatarea minieră de la Roșia Montană, scrie vice.ro. Într-unul dintre articolele proiectului legislativ se prevede faptul că anumite zăcăminte pot fi clasificate ca fiind de importanță publică. Este vorba despre zăcăminte care susțin dezvoltarea infrastructurii naționale, care contribuie la asigurarea independenței energetice a țării, la strategia de industrializare a țării și la punerea în aplicare a strategiei de securitate națională. Potrivit vice.ro, în realitate asta înseamnă că cei care vor exploata aceste resurse vor fi exceptați de la procedurile normale privind obținerea de autorizații, exproprieri sau avize de mediu. În plus, se mai arată în proiecul legislativ, terenurile achiziționate sau expropriate de către titularii de licențe de exploatare acolo unde trebuie să se efectueze lucrări miniere de interes public vor fi scoase din fondul forestier național.
Premierul Mihai Tudose a declarat, marți, că va încerca să retragă dosarul Roșia Montană de la UNESCO, lăsând să se înțeleagă că Guvernul se gândește serios la reluarea exploatării miniere în zonă. “Acolo sunt zăcămintele noastre. Putea să o declare protejată pe la noi prin casă, iar noi o protejăm, noi o deprotejăm – puteam să spunem că acolo trăiește ultima specie de libelulă și apoi constatăm că libelula nu mai e și nu a lăsat moștenitori. Nu cred în coincidențe”, a spus premierul.
