Congresul extraordinar al PSD nu va mai avea loc în martie, ci la o dată care urmează să fie stabilită. În plus, este posibil ca la Congres să nu se pună problema alegerii unei noi echipe de conducere, ci doar a modificării Statutului PSD, chipurile în ideea reformării partidului. Până atunci, Victor Ponta are destul timp să decidă cum ar trebui să arate „reforma“ astfel încât să-și înlăture toți adversarii.
În prima ședință a Biroului Permanent Național al PSD din 2015 premierul Victor Ponta și-a adjudecat noi puncte în conflictul cu răzvrătiții din partid: congresul extraordinar nu mai are loc în martie, iar reformarea PSD se va face oricum, chiar și cu forța. Iar cei care ar avea de gând să se opună au toate motivele să se gândească de două ori înainte de a face vreun pas, dat fiind că au fost date deja exemplele Mircea Geoană, Marian Vanghelie și Dan Șova (excluși la sfârșitul lunii noiembrie 2014, pentru că nu aveau „proiect comun“ cu actuala conducere).
Uite congresul, nu e congresul
În ședința din 27 noiembrie 2014 a Comitetului Executiv al PSD, echipa lărgită de conducere a partidului a decis convocarea unui congres extraordinar în primăvara lui 2015, cel mai probabil în luna martie. Se consemna, astfel, înfrângerea celor care ceruseră un congres rapid, până la sfârșitul anului 2014. Acum, Biroul Permanent Național (BPN) a schimbat planul. În 20-21 martie va avea loc doar Consiliul Național al PSD și acest for, după ce își va alege președintele și va dezbate diverse puncte de pe agendă, va decide când să convoace congresul extraordinar. Ce înseamnă acest lucru? Că Victor Ponta și Liviu Dragnea, aliatul său temporar, s-au folosit de un subterfugiu: au înlocuit o decizie luată într-un for extins de conducere (din CEx fac parte membrii BPN, dar și toți președinții de filiale, miniștrii PSD și unii parlamentari) cu una luată de o mână de oameni. Scopul amânării? Securizarea poziției actuale și aranjarea pieselor puzzle-ului astfel încât să dispară orice urmă de opoziție din partid.
Reforma și potențialele ei victime
Victor Ponta își dorește ca în Statutul PSD să fie incluse sancțiuni clare pentru toți membrii care au probleme cu legea. „Să trecem foarte clar în Statut ce se întâmplă cu o persoană, cu funcția sa politică, administrativă și calitatea sa de membru de partid, în funcție de stadiul procesului, dacă e vorba de urmărire penală, arestare preventivă sau alte măsuri preventive, dacă e vorba de trimitere în judecată sau de condamnare“, a explicat, ieri, șeful PSD. Cu alte cuvinte, sancțiunile pe linie de partid vor fi gradate, cea mai ușoară urmând să fie aplicată celor împotriva cărora se începe urmărirea penală (ar putea fi vorba de o suspendare din PSD pe timp limitat).
Dacă vor fi acceptate astfel de modificări la Statutul PSD, afectați vor fi mulți social-democrați influenți, printre care Radu Mazăre, Marian Oprișan, Liviu Dragnea, Nicușor Constantinescu, Mircea Cosma, Bunea Stancu, Dan Nica, Adrian Duicu sau Ecaterina Andronescu, toți cu dosare în diferite stadii.
Apoi, dacă se va introduce în Statut și modificarea privind delimitarea funcției administrative de cea politică (șefii de consilii județene să nu fie și liderii filialelor), vom asista la multe schimbări la vârful organizațiilor județene.
În varianta foarte probabilă ca social-democrații care dețin cele două funcții să opteze pentru cea de șef de CJ și să renunțe la conducerea filialelor, în aproape un sfert din organizații vor fi organizate alegeri, prilej tocmai bun pentru a fi impuse persoanele care trebuie.
Pentru ca toate aceste modificări să fie operate în Statutul PSD este nevoie de un congres și de votul a cel puțin două treimi din numărul delegaților prezenți.
Turnesolul Consiliul Național
Pe agenda CN al PSD vor figura: strategia partidului pentru ciclul electoral 2015-2019, modificările care vor fi aduse la Statutul formațiunii, alegerea unui președinte al forului și, abia după aceea, convocarea unui congres extraordinar. Câteva cuvinte merită punctul referitor la alegerea unui președinte al CN al PSD. Funcția a fost ocupată de Adrian Năstase și, după condamnarea definitivă a acestuia, Ponta a spus că o păstrează neocupată până când fostul premier decide dacă dorește să o dețină în continuare sau renunță la ea. Dacă va fi o competiție pentru șefia acestui for, rămâne de văzut care sunt social-democrații interesați să intre în cursă și care vor fi susținătorii lor. Practic, Consiliul Național din 20-21 martie va oferi tabloul complet și precis al polilor de influență din partid, iar Victor Ponta și Liviu Dragnea vor ști exact, în perspectiva congresului extraordinar, pe cine se pot baza și pe cine nu.
Misterul candidaturii la șefia PSD
Chiar dacă va fi organizat un congres extraordinar (și trebuie parcursă această etapă dacă se vrea modificarea Statutului PSD), nu este obligatoriu să se pună problema schimbării președintelui partidului. La CEx-ul din noiembrie, Ponta spunea că și-a pus mandatul „la dispoziția“ colegilor, urmând să conducă partidul până la congres. Or, în Statutul PSD nu este prevăzută nicăieri noțiunea „punerii mandatului la dispoziția membrilor CEx“. Statutul prevede, în schimb, că președintele „este ales sau revocat de către toți membrii de partid în cadrul alegerilor interne“ și că mandatul este de patru ani. Ultimul congres al PSD, la care Ponta a fost reales, a avut loc în aprilie 2013.
Mai trebuie menționat că, în cazul PSD, delegații prezenți la congres votează separat pentru funcțiile de președinte, președinte executiv și vicepreședinți, neexistând formula votului asupra unei echipe.
Întrebat, ieri, dacă va candida pentru încă un mandat la șefia PSD, premierul a răspuns enigmatic: „Când va veni momentul, o să răspund la această întrebare“.
Racolări. UNPR, „aspiratorul“ de penali
Dacă social-democrații vor să treacă în propriul statut sancțiuni pentru cei care au probleme cu legea, aliații lor de la UNPR dovedesc că nu se împiedică în criteriile de integritate. Partidul condus de Gabriel Oprea a anunțat, ieri, înregimentarea lui Valerian Vreme, fost ministru al Comunicațiilor (ex-PDL, ex-PMP) acuzat de abuz în serviciu în dosarul Microsoft. Tot în UNPR a ajuns Monica Iacob-Ridzi, fost ministru PDL al Tineretului și Sportului (ex-PDL, ex-PPDD), condamnată pentru corupție, în primă instanță, la cinci ani de închisoare cu executare.
