După debarcarea sa din fruntea Guvernului, Victor Ponta și-a luat o pauză de peste șase luni din Parlamentul României, activitatea lui fiind ca și inexistentă. În tot acest timp, fostul premier a ridicat peste o mie de euro lunar, bani publici, pentru nemunca pe care a prestat-o în Camera Deputaților. Alți foști miniștri au procedat la fel.
Victor Ponta și-a înaintat demisia din funcția de premier în 5 noiembrie 2015, în urma protestelor de stradă declanșate de incendiul din clubul Colectiv. În ultima parte a anului trecut și în primul trimestru a lui 2016, Ponta a intrat într-un con de umbră, dispărând de pe scena publică aproape în totalitate. Mai grav este că el nu și-a mai făcut simțită prezența în Parlament unde a fost lipsit de inițiative dar și din comisiile parlamentare din care a făcut parte.
Ponta a revenit în arena publică începând cu luna mai, cu atacuri lansate la adresa lui Klaus Iohannis, a guvernului, aruncând ironii la adresa PNL, implicându-se în algerile locale. Zilele acestea Ponta a anunțat că – după înlăturarea lui Valeriu Zgonea – vrea să devină președintele Camerei Deputaților deși activitatea lui din ultimele luni ca deputat nu îl îndreptățește să ocupe această poziție.
Invizibil în Comisii
Potrivit interogării adresate Camerei Deputaților, din 5 noiembrie 2015 până în 9 iunie 2016 (7 luni de zile), Victor Ponta nu a avut nicio inițiativă legislativă. El nu a luat niciodată cuvântul în plen și nu a făcut declarații politice. Ultimul vot menţionat de portalul Camerei Deputaţilor pe care Victor Ponta l-a dat în plen a fost în 13 octombrie 2015 pe când era premier.
Singurele acțiuni întreprinse de deputatul Victor Ponta după ce a pierdut mandatul de premier a fost semnarea moțiunii: “Drepturilor omului, un lux”, dar și pe cea intitulată “Achim Irimescu – cel mai mare dezastru din agricultura românească”.
Ponta a fost din noiembrie 2015 (când a pierdut poziția de premier) până în martie 2016 membru al Comisiei de Politică Externă. Comisia a avut, în acest interval,17 şedinţe (pentru care s-au întocmit proces verbal), iar Ponta nu a participat la niciuna. În Procesele verbale ale Comisiei de Politică Externă se arată că în șase şedinţe din acest interval singurul absent a fost domnul Victor-Viorel Ponta. Dacă în unele cazuri procesele verbale mai menţionează motivul abseţelor (de exemplu deplasarea în străinătate), în cazul lui Ponta motivaţia nu există. În tot acest timp, Ponta ridica lunar de la Camera Deputaților, 1.200 de euro.
După atâta muncă în Comisia de politică externă, Ponta a decis să îşi aducă o importantă contribuţie și în Comisia de Apărare unde a devenit membru din martie 2016. A participat la 5 şedinţe şi a absentat la tot atâtea (pezență de 50 % pentru alte cinci şedinţe neîntocmindu-se un raport privind participarea. Astfel, din informaţiile de la Camera Deputaţilor putem concluziona că Victor Ponta a participat la 5 şedinţe în Comisii şi a absentat la alte 22, o prezență de 18%.
Pe fondul acestui absenteism, Victor Ponta și-a primit leafa de deputat aproximativ 37.000 de lei pentru șapte luni.
Mai harnic în opoziție
Lucrările stăteau altfel atunci când PSD se afla în opoziție, iar Victor Ponta era doar liderul USL. Ponta a devenit, în final premier pe data de premier pe 7 mai 2012. În acel an a vorbit de patru ori în fața Parlamentului un timp total de o oră și 45 de minute și a prezentat, timp de jumătate de oră, moțiunea "Opriţi Guvernul şantajabil. Aşa nu, niciodată !", care a și dus la căderea guvernului Mihai Răzvna Ungureanu. Un an mai devreme, Ponta vorbise de 11 ori în plen timp de peste 5 ore. Camera Deputaţilor ne informează că, întreaga activitate de deputat a lui Ponta, începută în anul 2012 se rezumă la 37 de luări de cuvânt, 5 propuneri legislative şi 2 moţiuni.
Răzgândit. Nu mai are drept de candidatură
Ca orice politician, Ponta are dreptul la cel puţin o răzgândire. Se va folosi de ea în toamnă când va candida pentru un nou mandat de deputat. În februarie 2013, Ponta spunea: "Pe 28 februarie anunţă se precalificarea probabil pentru Bucureşti-Braşov. Dacă nu este gata până în 2016, nu mai candidez (la Parlament). Am un fix cu Comarnic-Brasov şi cu Piteşti-Craiova". Pe niciunul dintre aceste tronosne nu s-a mişcat un deget, nici ,măcar proiecte nu există. Dar fostul premier a insistat în angajamentul său, iar în ianuarie 2014 spunea: "Mâine, avem întâlnirea cu câştigatorii procedurii privind Comarnic-Brasov şi sper că în aprilie să ne urcăm pe excavator, pe buldozer, pe ce-o fi, domnul Şova (fost ministru al Marilor proiecte de infrastructă, azi anchetat de DNA), numai să-i dăm drumul odată, dar e important să finalizăm acest proiect". Între timp proiectul a rămas fără constructor, pe Ponta îl aşteptăm să îşi ţină promisiunea şi să nu mai candideze pentru un loc în Parlament. Absenteismul său din ultimele luni, pare să arate că nici mcar nu îi place.
Inițiativă. Gabriel Oprea sare în ajutorul său
Există şi alţi foşti miniştri care au urmat exemplu lui Victor Ponta. Întorşi în Parlament, ei au devenit o prezenţă extrem de discretă. Fostul vicepremier, Gabriel Oprea, este senator. Din momentul în care a pierdut poziţia în guvernul Ponta (noiembrie 2015), Oprea s-a limitat să ia cuvântul în plen fix de două ori în interes exclusiv propriu. Gabriel Oprea s-a adresat Senatului în lunafebruaie la „Dezbaterea şi votul asupra solicitării Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justitie, adresată Senatului României, în vederea formulării cererii de începere a urmăririi penale faţă de domnul senator Gabriel Oprea. Proiect de hotarâre privind cererea de urmărire penală a domnului Gabriel Oprea, fost viceprim-ministru pentru securitate naţională şi fost ministru al afacerilor interne”. Fostul ministru pentru Relaţia cu Parlamentul, Eugen Nicolicea, a luat cuvântul o singură dată în şapte luni pentru „Informare privind modificări în denumirea, componenţa numerică şi nominală şi conducerea grupurilor parlamentare”.
