Motivul oficial al demersului PSD de a-l debarca pe Sorin Grindeanu este legat de raportul de evaluare, din care reiese că Executivul ar avea 236 de restanțe. Unele dintre acestea sunt controversate – cum ar fi restanțele în relația cu Rusia –, altele aveau ca termen anul 2018, iar unele măsuri au fost anulate de Dragnea personal.
Potrivit raportului de evaluare, prezentat în ședința PSD de Darius Vâlcov, care l-a realizat împreună cu Liviu Dragnea, din totalul măsurilor ce trebuiau adoptate de Executiv, 50 de măsuri sunt îndeplinite (13%), 107 sunt realizate parţial (27%) şi 236 sunt neîndeplinite (60%). Acest bilanț a justificat retragerea sprijinului politic pentru Sorin Grindeanu, votată de conducerea PSD marți seară. Rezultatul analizei realizate de Dragnea în legătură cu Guvernul pe care l-a numit este unul ieșit din comun. Cu câteva zile înainte, senatorul PNL Florin Cîțu identificase doar 43 de restanțe ale Guvernului PSD, comparativ cu cele 236 găsite de Dragnea și Vâlcov.
Însă, potrivit documentului realizat de liderii PSD, multe dintre măsurile considerate neîndeplinite au, de fapt, ca termen de implementare începutul anului viitor (2018). Un exemplu este reducerea TVA de la 20% la 18%, care este trecută la nerealizări, deși avea termen 1 ianuarie 2018. De asemenea, lui Grindeanu i se reproșează că nu a implementat programul prin care toate taxele să poată fi plătite online, deși și acesta avea termen 1 ianuarie 2018. Pe lista nerealizărilor Guvernului PSD figurează și introducerea unui singur formular pentru cei cu activități independente, care ar fi trebuit să intre în vigoare la 1 ianuarie 2018. La capitolul restanțe a fost trecut și faptul că Grindeanu nu s-a ocupat de impozitarea suplimentară a profiturilor din resursele naturale neprelucrate. El avea ca obiectiv creșterea cu cel puțin 20% a impozitării, prin adoptarea noii legi a redevențelor la 1 ianuarie 2018.
Programul de guvernare al lui Dragnea sună, în realitate, cam așa: România are 1.000 de lei, din care trebuie date salarii de 2.000 de lei și prăduiți alți 4.000 de lei. Singura problemă e să găsească pe cineva să-l aplice, dar numai după ce-l scapă pe el de spectrul pușcăriei.
Relația cu Rusia, printre restanțe
Alte puncte ale programului de guvernare sunt în suspensie, fiind blocate chiar în urma intervenției personale a lui Liviu Dragnea. De exemplu, la capitolul măsuri neîndeplinite este menționat Programul privind înzestrarea Armatei până în 2026/Strategia de achiziții 2017-2020, în condițiile în care chiar liderul Liviu Dragnea a blocat programul și unele contracte de achiziții.
Lui Grindeanu i se reproșează și neintroducerea TVA zero la publicitate și la vânzarea de locuințe. Însă decizia renunțării la aceste măsuri a fost luată de liderul PSD personal, pe data de 30 mai. Dragnea a anunțat că PSD a renunțat la TVA zero pentru publicitate pe motiv că reprezentanții din publicitate și presă „au spus că măsura poate avea și efecte perverse“. De asemenea, Dragnea a susținut că introducerea TVA zero la locuințe nu ar avea acceptul constructorilor. Guvernul este criticat și pentru faptul că nu a dezvoltat relațiile cu Federația Rusă, reproș ce a generat controverse, Sorin Grindeanu susținând că Executivul are alte priorități de politică externă.
De când s-a anunțat vizita lui Iohannis în SUA, liderul PSD parcă a turbat. Dacă te uiți atent la cronologia faptelor, vei vedea că în urmă cu aproape o lună s-au dat primele semnale – prin el sau prin vocile lui. Mai întâi a ieșit Firea, cu atacul la adresa multinaționalelor; fătuca asta, aterizată în Capitală din fundul Moldovei, se ițea exact împotriva celor ce ar putea scoate din foame regiunea ei natală, cea mai săracă din Uniune. A urmat Olguța Vasilescu.
Una dintre măsurile restante ar fi „Dezvoltarea capacităților de apărare ale UE și a Politicii Comune de Securitate și Apărare“, deși nu este clar ce impact poate avea România în acest caz.
„Rar mi-a fost dat să văd aşa ceva. La nerealizări sunt incluse două măsuri la care Dragnea a spus public că se renunţă: TVA zero la locuinţe şi TVA zero la publicitate. La Fiscalitate-Buget, 18 măsuri au termen în 2018, patru în trimestrele II şi III şi cinci nu au termen, sunt pe durata mandatului. Toate au fost trecute la nerealizările lui Grindeanu. La Politică Externă, dezvoltarea economică cu Federația Rusă e trecută ca nerealizare. Guvernul PSD nu a dezvoltat, îmi asum.“
PSD traversează o criză de natură psihiatrică. Deciziile tembele se succed halucinant, absurdul e total. De câteva zile, Dragnea și ai lui par să-și fi pierdut mințile. Locuitori bezmetici ai unei case de nebuni.
Sorin Grindeanu, premierul României
Restanțele și termenele lor
• Reducerea TVA de la 20% la 18% – termen: de la 1 ianuarie 2018.
• Nicio taxă care să nu poată fi plătită online – termen: 1 decembrie 2018.
• Creșterea cu cel puțin 20% a impozitării realizate din resursele naturale, prin adoptarea noii legi a redevențelor – termen: 1 ianuarie 2018.
• Un singur formular pentru cei cu activități independente ¬– termen: trebuie început din 2017 pentru a fi implementat la 1 ianuarie 2018.
• Cinci formulare pe an pentru IMM-uri ¬– termen: trebuie început din 2017 pentru a fi implementat la 1 ianuarie 2018.
• Impozit 0% pentru venituri mai mici de 2.000 lei/lună, pentru salariați – termen: trebuie început din 2017 pentru a fi implementat la 1 ianuarie 2018.
Vâlcov, penalul care l-a evaluat pe Grindeanu
Temutul dictator Mobutu Sésé Seko obișnuia să-și schimbe guvernul o dată la șase luni, fără motiv, doar pentru a demonstra că el este șeful. „În tradiția africană nu acceptăm niciodată doi șefi“, așa explica fostul lider al Zairului (Congo-Kinshasa) necesitatea dictaturii.
Raportul de evaluare a lui Sorin Grindeanu a fost realizat de Liviu Dragnea și Darius Vâlcov, care l-a și citat în ședința CEx de miercuri seară, în prezența premierului.
Darius Vâlcov, fost primar de Slatina şi fost membru al PDL, a trecut la PSD și a devenit ministru al Finanţelor în Guvernul Victor Ponta. Cu toate acestea, el a avut o „viaţă scurtă“ ca ministru, pentru că imediat au apărut acuze de corupţie şi luare de mită, instrumentate de DNA. Este judecat în două dosare de corupţie şi urmărit penal în altul, fiind încă sub control judiciar. Vâlcov ar fi primit mită, în mai multe rânduri, sume importante, în pungi de plastic. Speriaţi de gândul că ar putea fi interceptaţi, unii dintre suspecţi s-au întâlnit cu Darius Vâlcov în cimitire, potrivit referatului procurorilor.
Ca ministru al Finanţelor, Vâlcov a avut mai multe contre cu FMI, el fiind unul dintre cei care au susţinut că România nu mai are nevoie de un program economic cu instituţiile financiare internaţionale.
Cel de-al doilea autor al raportului, Liviu Dragnea a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul fraudării referendumului din 2012 și este trimis în judecată pentru abuz în serviciu.
