Deja candidații la Președinție au început să facă promisiuni electorale. Klaus Iohannis spune că dacă va fi ales președinte, va susține creșterea bugetului Apărării, el arătând că ținta întregii clase politice trebuie să fie asigurarea constantă a unei finanțări anuale de 2% din PIB pentru acest domeniu, informează Mediafax.
“Dacă voi fi ales președinte al României, voi susține creșterea bugetului apărării. Consider că ținta întregii clase politice trebuie să fie asigurarea constantă a unei finanțări anuale de 2% din PIB”, a spus Iohannis.
El a menţionat că Armata României are multe nevoi, ca urmare a subfinanțării din ultimii ani și a subliniat că, în acest context regional dificil, trebuie făcut un efort asumat de întreaga clasă politică pentru a îmbunătăți înzestrarea militarilor și calitatea vieții acestora.
Potrivit lui Iohannis, majorarea bugetului pentru Apărare va reprezenta și o oportunitate de parteneriat tehnologic între firmele românești din industria de apărare și companiile europene și americane, va însemna noi locuri de muncă și va contribui și la întărirea dimensiunii economice, nu doar la cea militară, a parteneriatului strategic dintre România și SUA.
Iohannis a mai spus că, în calitate de președinte al României, va fi garantul continuării marilor direcții de politică̆ externă și de securitate a țării care au reprezentat, în opinia sa, o veritabilă sursă de occidentalizare a României în ultimii 20 de ani.
El s-a referit, în acest sens, la aprofundarea parteneriatului strategic cu SUA, creșterea rolului şi a “greutății” României în NATO si UE, dar şi la eforturile ce trebuie să fie consistente pentru a întări, pe zona noastră, instituțiile cu semnificație în securitatea natională.
“Cred cu tărie că parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, alături de calitatea de membru al NATO și al Uniunii Europene, reprezintă pentru România elementul fundamental al politicii noastre externe și de securitate”, a spus Iohannis.
El a mai arătat, în contextul în care a vorbit despre criza din Ucraina, că trebuie ca SUA şi România să arăte împreună că spiritul Articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic este la fel de puternic şi că nimeni nu poate reînvia politica sferelor de influență sau redesena granițele.
“Criza din Ucraina, care aduce conflictul la granițele de răsărit ale NATO și UE, trebuie să determine o schimbare de optică la nivelul Europei și să crească solidaritatea transatlantică”, a menţionat Iohannis.
El a mai arătat că, în calitate de președinte al României, va pleda pentru o abordare pro-activă la nivelul NATO, aptă să susțină interesele României în Alianță și va fi garantul respectării tuturor angajamentelor asumate în cadrul NATO.
“Spre exemplu, susținerea proiectului anti-rachetă al NATO va rămâne o prioritate pentru România. Participarea noastră la componenta europeană a sistemului american anti-rachetă, ce va deveni parte a sistemului similar aliat, relevă interesul nostru față de dezvoltarea unor asemenea capabilități”, a subliniat Iohannis.
El a mai spus că nu va accepta, ca președinte, ca România să continue să facă așa-zise economii la buget refuzând sau amânând ocuparea unor posturi care asigură reprezentarea țării în structurile NATO.
