O serie de baroni locali se pregătesc să candideze pentru Legislativ la scrutinul din 11 decembrie, sperând să fie astfel protejaţi de dosarele penale.
Cele mai multe nume grele care vor să candideze pentru Parlament se află în PSD, partidul care are structurile cele mai puternice la nivel local. Adrian Ţutuianu, preşedintele Consiliului Judeţean Dâmboviţa, ar urma să fie primul pe lista PSD Dâmbovița pentru Senat. El este cercetat de DNA pentru trafic de influenţă în legătură cu campania electorală pentru alegerile locale din 2012. Într-un alt dosar, Țuțuianu este urmărit penal pentru abuz în serviciu.
La rândul său, fostul președinte al CJ Olt, Paul Stănescu (PSD), va candida pentru un loc eligibil la Senat. Stănescu, care a condus județul Olt timp de opt ani, este acuzat de finanțarea ilegală a echipei de fotbal FC Olt Slatina. În PSD, Stănescu este considerat un apropiat la liderului Liviu Dragnea, fiind primul care a demisionat din postul de vicepreședinte PSD, pentru a se solidariza cu Liviu Dragnea, după prima condamnare în dosarul Referendumul. Momentul era unul crucial pentru că Victor Ponta, atunci președinte PSD, încerca să se debaraseze de Liviu Dragnea, care era președinte executiv.
Dosare pe muchie de cuțit
Vrea să devină parlamentar și Ion Călinoiu, fostul președinte al CJ Gorj. Acesta este trimis în judecată pentru fals în declarații în formă continuată și a fost condamnat pentru incompatibilitate. Călinoiu a contestat suspendarea din funcția de președinte de CJ de către prefect, iar verdictul instanței, amânat de mai multe ori, poate afecta și viitoarea sa funcție de senator. Potrivit unei decizii a Curții Constituționale, interdicția pentru 3 ani de a ocupa funcții se referă la toate demnitățile, nu doar la cea pe care o deținea cel condamnat pentru incompatibilitate la data faptei.
Promovat de Viorel Hrebenciuc în politică, Dragoș Benea a condus CJ Bacău, dar în decembrie anul trecut s-a ales cu un dosar penal după ce a lovit cu maşina o femeie care traversa neregulamentar. La câteva luni după accident, Benea a anunțat că nu va mai candida pentru administrația locală, pentru a lăsa loc unor „oameni noi”, dar nu a exclus o candidatură pentru Legislativ. Acum, el ar urma să ocupe un loc eligibil pe listele PSD Bacău.
Lia Olguța Vasilescu, primarul Craiovei, va fi prima pe listele PSD Dolj, dar susține că nu va părăsi administrația locală, punând candidatura pe seama dorinței de a îmbunătăți scorul social-democraților în acest județ. Ea este acuzată de corupție și de spălare de bani.
Candidaturi preventive
Printre cei care încearcă să facă parte din viitorul Legislativ se numără și baroni locali care au câștigat procesele, dar vor să evite, pe viitor, situații similare. Astfel, Marian Oprișan, președintele CJ Vrancea ar urma să candideze pentru un mandat de senator. Oprișan a fost achitat, anul trecut, în dosarul „Căprioara”, în care a fost acuzat de abuz în serviciu, însă procesul a durat zece ani de zile. O candidatură în Parlament l-ar feri de viitoare surprize, însă calculele sale sunt și de natură politică nu doar juridică, el încercând să revină în politica de la „centru”. Anul trecut, Oprișan a renunțat la postul de vicepreședinte PSD la nivel național, după ce Liviu Dragnea le ceruse șefilor de județe să aleagă între funcțiile de la centru și cele de la nivel local.
Și primarul Aradului, Gheorghe Falcă (PNL), figurează pe listele pentru Parlament. Achitat într-un dosar de corupție, el susține că nu vrea să renunțe la Primăria Arad, ci doar să crească procentele PNL.
Ce șanse au propunerile anti-imunitate
Mutarea unor aleși locali în Legislativ vine în condițiile în care liderii de la centru vorbesc despre restrângerea sau chiar eliminarea imunității parlamentare. Astfel, PNL vrea ca toate cererile DNA privind ridicarea imunităţii parlamentare să fie votate în maximum 48 de ore, prin modificarea regulamentelor celor două Camere, în cazul blocării acestui proiect, liberalii ameninţând cu depunerea demisiilor din Legislativ. Liberalii vor da ca termen pentru aplicarea acestei reguli data de 5 octombrie. „Avem un proiect de lege care spune ceva simplu: renunțăm la votul secret și îl dăm cu orice vot, în 48 de ore. Nici astăzi nu este votat acest proiect de către PSD“, amintea, recent, copreședintele PNL Alina Gorghiu.
Social-democrații vorbesc despre schimbări și mai serioase, care însă presupun modificarea Constituției cu două treimi din voturile parlamentarilor. Vicepreşedintele PSD, Ecaterina Andronescu, a declarat că anul viitor PSD ar putea propune modificarea Constituţiei astfel încât să fie eliminat articolul privind necesitatea unui vot în Parlament în cazul unor solicitări ale DNA de aprobare a reținerii și arestării unor parlamentari.
