Crin Antonescu și Klaus Iohannis au demisionat, ieri din fruntea PNL, urmați de întregul Birou Politic. Un congres extraordinar va alege o nouă conducere și va decide dacă PNL intră într-o alianță de dreapta sau revine alături de PSD.

Cutremur în PNL după ce partidul a obținut doar 15% la alegerile europarlamenatare de duminică, sub obiectivul autofixat de 20%.

Citește și: Cutremur în PNL. Antonescu a demisionat dar rămâne șef. Tăriceanu, dat afară din ședința BPN. Filiala care l-a reprimit în partid, dizolvată. Orban, candidat la șefia PNL

Liderul PNL, Crin Antonescu, a făcut, ieri, primul pas afirmând că își va asuma răspunderea pentru eșecul în alegeri, dar și că va propune înscrierea liberalilor în Partidul Popular European (PPE). La scurt timp, prim-vicepreședintele Klaus Iohannis și-a anunțat, de la Sibiu, demisia din fruntea partidului.

Ulterior, Biroul Politic a luat act de demisiile celor doi și a validat trecerea la PPE. De asemenea, întregul Birou Politic a demisionat, în urma eșecului la euroalegeri. Crin Antonescu și actualul Birou Politic vor conduce partidul interimar până la organizarea Congresului.

Toate aceste decizii au fost validate și de către Delegația Permanentă. “Am prezentat demisia mea în faţa BPC. Colegii au procedat cu solidaritate, au demisionat şi ei, toţi în grup. Delegaţia a luat act de decizia mea şi a biroului politic. Ne exercităm prerogativele până la congres”, a spus Antonescu. El a adăugat că liberalii exclud orice colaborare cu PSD în plan guvernamental sau parlamentar.

Ședința conducerii PNL a avut parte și de un moment suprarealist. Fostul preşedinte PNL, Călin Popescu Tăriceanu, şi foştii miniştri Daniel Chiţoiu, Radu Stroe şi Andrei Dominic Gerea au venit, ieri după-amiază, la şedinţa conducerii PNL. Tăriceanu a fost dat afară din sală la propunerea deputatului Ludovic Orban, care a susţinut că fostul premier liberal nu mai este, acum, membru în PNL. Votarea acestei propuneri este un prim semnal că Tăriceanu nu are în partid un sprijin atât de consistent pe cât spera. Doar nouă dintre cei 100 de membri ai Delegației Permanente au votat pentru rămânerea lui Tăriceanu în sală.

Cine se va confrunta la Congres

Ce se va întâmpla mai departe? Delegația Permanentă, forul care poate convoca un congres extraordinar se va reuni, din nou, mâine. Cel mai probabil, Congresul Extraordinar se va reuni în luna iunie, când va fi aleasă o nouă conducere. Mai important, însă, Congresul va fixa strategia PNL, fiecare tabără având propriile ideri în ceea ce privește viitorul partidului. Mișcările de până acum permit identificarea a trei tabere în interiorul PNL. Tabăra Antonescu-Iohannis este adepta unei colaborări temperate cu partidele de dreapta, Ludovic Orban vrea o colaborare mai strânsă cu PDL, iar fostul premier, Călin Popescu Tăriceanu, vrea reapropierea de PSD.

Astfel, unul dintre scenarii ar fi ins­talarea lui Iohannis ca președinte al PNL, în timp ce Crin Antonescu ar urma să rămână candidat pentru Palatul Cotroceni. Cert este că atât Crin Antonescu, cât și Klaus Iohannis au vorbit despre necesitatea colaborării între partidele de dreapta în vederea alegerilor prezidențiale. Ei au spus că au în vedere fie o alianță, fie o colaborare în turul doi al alegerilor prezidențiale. Antonescu a afirmat, ieri, că dreapta va trebui să-și unească forțele și efoturile într-un “front anti-PSD”.

În schimb, Ludovic Orban, care a anunțat ieri că va candida la șefia PNL a cerut, deschis, o alianță de dreapta, menționând în special PDL.

În fine, în cadrul Congresului ar încerca să candideze și fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, adeptul refacerii alianței cu PSD. Deocamdată, însă, candidatura lui Tăriceanu se confruntă cu o problemă juridică: filiala Satu-Mare, care l-a reprimit în partid a fost, ieri, dizolvată. Cu alte cuvinte, candidatura lui Tăriceanu ar putea fi blocată, dacă acesta nu va avea statut de membru PNL la data Congresului.

Totuși, Tăriceanu are și varianta de a se înscrie într-o altă filială a PNL, în București, unde domiciliază. Ieri, a fost exclus din partid și un alt susținător al apropierii de PSD, fostul ministru Radu Stroe.

Orientare către PPE

Un prim semnal privind strategia internă este dat și de strategia liberalilor pe plan extern, conducerea partidului acceptând ieri trecerea la PPE, din care fac parte din România PDL și UDMR. PNL este, în prezent, membru ALDE.

”Uniunea Europeană nu trebuie să fie condusă de un preşedinte socialist”, a fost explicația furnizată, ieri, de Crin Antonescu. ”Având în vedere că mecanismele europene sunt diferite de cele din Parlamentele naţionale, cine va avea mai mulţi europarlamentari, mai multe mandate între PPE şi PSD, va desemna preşedintele Comisiei Europene”, a arătat Antonescu. Potrivit lui Antonescu, în al doilea rând, opţiunea este legată de faptul că dreapta trebuie să îşi unească forţele şi în Europa, şi în ţară. Președintele PPE, Joseph Daul, a salutat anunțul PNL și a spus că aderarea liberalilor la acest grup ar putea fi analizată pe 2 iunie, dacă documentele vor fi trimise până atunci. În schimb, liderul ALDE, Graham Watson, a susținut că delegaţia PNL în PE se alătură lui Traian Băsescu prin intrarea în PPE şi îşi arată slăbiciunea în loc să îşi întărească poziţia în Legislativul UE.

PSD, o victorie cu semne de întrebare

Social-democrații au obținut primul loc la alegerile europarlamentare desfășurate duminică, însă victoria nu a avut, nici pe departe, amploarea preconizată de exitpoll-uri. Ieri, PSD avea 37,6% potrivit datelor anunțate de BEC după centralizarea proceselor verbale din 96,18% din secțiile de votare. Cu o seară înainte, sondajele de opinie cotau PSD cu procente între 41% și 43%. Lipsa de acuratețe a exitpoll-urilor ar putea fi explicată prin faptul că majoritatea instituțiilor care au realizat sondaje sunt controlate de apropiați ai PSD. Scorul PSD este explicabil și prin faptul că randmamentul unor filiale ale partidului nu a fost chiar cel așteptat. Astfel, în Constanța, PSD a obținut 34,47% – semn că primarul Radu Mazăre și președintele Consiliului Judeţean, Nicușor Constantinescu, nu s-au implicat total pentru partid.

Pentru președintele PSD, Victor Ponta, atingerea unui rezultat cât mai bun la euroalegeri era importantă în vederea lansării în cursa prezidențială. Victor Ponta a afirmat că PSD își va desemna candidatul pentru Cotroceni după euroalegeri și toate semnalele sunt că premierul va fi acesta.

Însă, rezultatul de duminică nu reprezintă semnalul pe care îl dorea Ponta. Dacă PSD are 37% din voturi, partidele de dreapta, PNL, PDL, PMP și FC au obținut, împrepună, 35% din voturi. Cu alte cuvinte, Ponta nu a obținut un avantaj clar față de dreapta în crusa prezidențială.

În acest context, Victor Ponta a început să vorbească, din nou, despre “refacerea USL”. De fapt, PSD vrea să blocheze, în acest fel, apropierea PNL de PDL sau PMP, pentru a evita un candidat comun la prezidențiale al partidelor de dreapta. Premierul Victor Ponta a declarat, că liderii PSD sunt dispuşi să se aşeze la masă cu liderii PNL care doresc refacerea USL, spunând că ar trebui să plătească cei care au jucat la poker soarta Uniunii şi au pierdut la cacealma. “Ceea ce mă interesează pe mine e faptul că de mâine, şi vorbesc în numele USD, suntem dispuşi să ne aşezăm la masă cu liderii PNL care cred în USL şi doresc refacerea USL, pentru a reporni de acolo de unde am lăsat proiectul pe care românii l-au votat în 2012. Este o mână întinsă pe care sunt convins că foarte mulţi o aşteaptă, este întinsă fără nici un fel de dorinţă de a profita de acest moment şi pur şi simplu pentru că semnalul dat de electorat nouă, cât şi liderilor liberali, este unul foarte clar”, a spus Ponta.

PDL negociază cu PNL. Rămâne PMP afară?

Andreea Nicolae

Democrat-liberalii s-au repliat rapid după ce președintele demisionar al PNL, Crin Antonescu, a vorbit despre „urgența“ constituirii unui „front anti-PSD“. „În săptămânile viitoare, vom discuta cu PNL despre o colaborare“, a declarat președintele PDL, Vasile Blaga. Potrivit acestuia, nu se pune problema unei fuziuni între formațiunea sa și PNL. Alte discuții cu partidele de dreapta ar putea fi decise în Biroul Permanent Național de miercuri, dar deocamdată nici un democrat-liberal nu s-a grăbit să pomenească numele PMP, FC sau PNȚCD.

„Dreapta poate da președintele României“, este mesajul pe care liderii PDL spun că l-au înțeles din votul de duminică al românilor. Totuși, pentru ca un proiect de unificare a dreptei să reușească, democrat-liberalii lasă a se înțelege că ar trebui îndeplinite unele condiții. Ele au fost formulate, voalat, de vicepreședintele PDL, Raluca Turcan: „Această construcție de dreapta trebuie făcută fără politicieni de tip tabloid sau politicieni care pun mai presus orgoliile personale“. A se înțelege de aici că, pentru ca discuțiile să aibă un start bun, ar fi bine ca personaje precum Elena Udrea sau Mihai Răzvan Ungureanu să facă un pas înapoi sau, măcar, să renunțe la o parte din pretențiile lor. Reamintim că ex-premierul Mihai Răzvan Ungureanu a susținut încă de la început că el ar trebui să fie candidatul dreptei la președinție, iar Elena Udrea nu s-a arătat dispusă să iasă din prim-planul PMP. Ultima declarație în acest sens a fost făcută chiar duminică seară, când fostul ministru al Dezvoltării spunea, la B1 TV, că un pas înapoi trebuie să facă doar cei ale căror partide au înregistrat un scor slab la europarlamentare.

Despre necesitatea demarării discuțiilor cu PNL a vorbit și vicepreședintele PDL Ioan Oltean, cu mențiunea că acesta a găsit o altă explicație pentru procentul foarte mare obținut de alianța PSD-UNPR-PC: „a învins nepăsarea unui electorat care a preferat să stea acasă sau să facă plajă decât să voteze“.

La fel ca Elena Udrea în declarațiile sale de duminică seară, președintele PMP, Eugen Tomac, a vorbit ieri despre scorul bun pe care l-a obținut partidul și despre cum este PMP singura formațiune de centru-dreapta care a crescut în ultimele luni. Formațiunea se declară pregătită să discute cu PDL și cu celelalte partide de centru-dreapta. Totodată, liderii Mișcării Populare spun că, până în toamnă, se va realiza și consolidarea structurilor locale, nominalizate acum ca unul dintre motivele pentru care partidul nu a luat un scor apropiat de ce indicau sondajele de opinie.

Argumentul structurilor locale a fost însă desființat de fostul consilier prezidențial, Sebastian Lăzăroiu. „Dacă în analiza lor ăsta va fi motivul scorului de 6-7%, atunci le atrag atenția că Mircea Diaconu, fără nici o structură de partid, a luat aproape cât PMP. Sper să facă o analiză onestă a campaniei și strategiei de campanie. Altfel, PMP va deveni irelevant“, a declarat Lăzăroiu pe pagina sa de pe o rețea de socializare. Tot el i-a criticat pe liderii PMP că nu l-au făcut mai vizibil pe ex-ministrul Daniel Funeriu. „Funeriu a luat în colegiul din Timișoara în care a candidat 18%. PMP a luat 11% în Timișoara. PMP și-a început campania cu două săptămâni înaintea lui Funeriu. Dar, Funeriu n-a fost bun de pus pe afișul electoral al PMP pentru Parlamentul European. Și n-a fost bun nici pentru un loc eligibil pentru Parlamentul European“, a arătat Lăzăroiu.

Potrivit lui Eugen Tomac, PMP a reușit să obțină scoruri bune în Capitală, Constanța, Târgoviște, Drobeta-Turnu Severin și Piatra Neamț. Nimeni nu a spus însă nimic despre județele sau orașele unde PMP preconiza că va lua un scor bun datorită primarilor PDL trecuți, între timp, neoficial, în tabăra Mișcării Populare. La Cluj, de pildă, liderii PMP se bazau pe Emil Boc să le aducă multe voturi, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Datele finale au arătat că, la nivelul județului, PMP s-a situat pe locul patru, după USD, PDL și PNL.

Rezultate

Cum se împart mandatele

La alegerile europarlamentare de duminică, alianța PSD-UNPR-PC a obținut 37,6% din voturi, ceea ce înseamnă 12 mandate sigure. La redistribuire, când se împart voturile partidelor care nu au trecut pragul de 5%, alianța ar urma să obțină încă trei sau patru mandate. PNL a obținut 15% din voturile exprimate, echivalent a cinci mandate singure plus încă unul la redistribuire. Democrat-liberalii au fost votați de 12,23% din alegători, ceea ce le oferă sigur patru mandate, iar al cincilea ar putea fi obținut la redistribuire. UDMR a obținut 6,3% din voturi, ceea ce asigură alegerea a doi europarlamentari. De asemenea, PMP cu 6,2 are doi europarlamentari. În fine, Mircea Diaconu a fost ales eurodeputat, fiind singurul independent ales în acest post.