Victor Ponta, singurul candidat al stângii, intră în competiția pentru Cotroceni sprijinit de un uriaș aparat politico-mediatic. În schimb, voturile electoratului de dreapta sunt revendicate de cinci candidați, unii dintre ei făcând jocurile PSD.
Bătălia pentru Cotroceni a intrat în linie dreaptă după ce competitorii și-au înregistrat candidaturile la Biroul Electoral Central (BEC).
Candidatul PSD-UNPR-PC, Victor Ponta, este primul clasat în sondajele de opinie, având în jur de 40%. Însă, trebuie spus că la euroalegeri PSD a obținut doar 37%. În goana după procente, premierul a legiferat traseismul politic prin ordonanță de urgență, întărind rândurile aleșilor locali ai PSD, în condițiile în care social-democrații aveau, oricum, cei mai mulți primari. Pe de altă parte, candidatul Victor Ponta se folosește de poziția de premier pentru a promova o serie de măsuri cu impact social. Este vorba de reducerea CAS cu 5%, de legile de amnistiere fiscală a bugetarilor, pensionarilor şi mamelor sau de reintroducerea posibilității cumulului dintre pensie și salariu pentru bugetari. De asemenea, candidatul PSD joacă rolul de adversar al “regimului Băsescu”. Sprijinit puternic de o serie de televiziuni, Ponta a anunțat că nu va participa la confruntările din primul tur, preferând să ia popcorn și să se uite la ceilalți candidați.
Iohannis a luat țara la pas
ACL a intrat în competiție cu Klaus Iohannis, candidatul clasat pe locul doi în sondajele de opinie, cu scoruri între 25 și 30%. Prezidențiabilul ACL s-a concentrat pe vizitarea filialelor PNL și PDL din întreaga țară, pentru a se asigura de implicarea membrilor de partid în campanie. Iohannis este forțat să recurgă la această strategie pentru că este nou-venit în PNL și nu este sigur de susținerea celor care au optat pentru Crin Antonescu în competiția internă din partid. De altfel, Iohannus a afirmat, recent, că relația cu Crin Antonescu este “ușor mai distantă” decât acum câteva luni. În plus, Iohannis trebuie să își facă lobby printre membrii PDL, partid care a a renunțat la propriul candidat, Cătălin Predoiu, pentru a-l susține pe reprezentantul liberalilor. Candidatul ACL se confruntă și cu fragmentarea voturilor pe dreapta, ceea ce îi poate provoca probleme în turul doi de scrutin. “Pentru al doilea tur nu voi face înțelegeri cu politicieni, pentru că alegătorii nu urmează politicianul pe care l-au votat în primul tur dacă acela nu a intrat în turul doi”, este soluția lui Iohannis.
Concurență pe zona dreptei
Printre cei intrați în cursă pentru a fragmenta electoratul de dreapta este fostul președinte PNL Călin Popescu Tăriceanu, aflat într-o alianță cu PSD. În ultima perioadă, acesta s-a axat pe tema suspendării lui Traian Băsescu, chiar și după ce a devenit evident că PSD nu va sprijini această acțiune. Tăriceanu și-a dublat numărul aparițiilor în presă după lansarea acestei teme. Nu întotdeauna însă mediatizarea aduce voturi. Fostul premier are puțin șanse să intre în turul doi, însă va încerca să influențeze finala prin sprijinirea lui Victor Ponta în turul doi.
Un alt candidat declarat de dreapta puternic mediatizat este Elena Udrea, care beneficiază și de sprijinul președintelui Traian Băsescu. Chiar dacă șeful statului are o cotă de 15%, pare greu de crezut că liderul PMP va atinge acest scor. O parte dintre susținătorii președintelui Traian Băsescu consideră că Elena Udrea nu poate continua politica acestuia, în special pe zona de luptă anti-corupție. Pe de altă parte, Elena Udrea a sugerat că alegătorii săi ar putea absenta în turul doi, ceea ce l-ar avantaja pe Victor Ponta în competiția cu Klaus Iohannis.
Confruntată cu un baraj mediatic, Monica Macovei, candidat independent, fost membru PDL, încearcă să folosească, din plin, mediul online pentru a lansa mesaje anti-corupție, care să o individualizeze. Pe de altă parte, Macovei a fost atacată de președintele Traian Băsescu. “A fost necinstită față de mine”, a spus Băsescu, amintind de criticile lui Macovei provind numirea lui Tiberiu Nițu ca procuror general. Rămâne de văzut ce efect vor avea însă atacurile președintelui în condițiile în care compromisul cu Ponta a fost criticat de mai mulți susținători ai șefului statului.
Meleșcanu, ultimul venit
Pe ultima sută de metri, în cursă a intrat și Teodor Meleșcanu, care a demisionat din fruntea SIE. Meleșcanu este fost membru PNL și ar putea atrage câteva procente din voturile liberalilor. Fostul premier Adrian Năstase i-a rezervat deja un rol, afirmând că în turul doi voturile lui Meleșcanu vor merge către Victor Ponta.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a intrat în campanie lansând un proiect de autonomie al Ținutului Secuiesc. Proiectul nu a fost trimis Legislativului, nu este susținut de nici un partid parlamentar în afară de UDMR și ar necesita modificarea Constituției. Cu șanse nule de aprobare, proiectul este o încercare a liderului UDMR de a mobiliza la vot electoratul de etnie maghiară.
