Reprezentaţii Guvernului susţin că scopul modificărilor este de a opri abuzurile justiţiei, însă criticii afirmă că obiectivul acestor măsuri este de a slăbi eforturile anticorupţie şi ar putea avea efecte de lungă durată asupra statului de drept din România, notează autorul articolului din The New York Times, citează Mediafax.
Sute de cazuri de abuz în serviciu, în unele fiind implicaţi politicieni de rang înalt, sunt anchetate în acest moment în România, dar cele mai multe vor fi probabil afectate de noile măsuri. Aceste modificări „ar putea avea implicaţii imediate pentru un caz particular: cel al lui Liviu Dragnea”, comentează jurnalistul Kit Gillet, autorul materialului.
Jurnalistul remarcă şi faptul că aceste modificări legislative sunt aprobate la puţin peste un an după emiterea unei ordonanţe de urgenţă care în mod efectiv dezincrimina corupţia de nivel mic, provocând la acel moment cele mai ample proteste din România după căderea regimului comunist. Guvernul a cedat atunci presiunii publice, însă a continuat să încerce să limiteze puterile instanţelor şi procurorilor prin alte mijloace.
Kit Gillet mai susţine că este probabil ca presiunea internaţională asupra României pe acest subiect va creşte, şi menţionează faptul că ambasadele de la Bucureşti ale unor ţări occidentale au lansat un apel către autorităţile române în care se solicită să se „evite iniţierea de modificări care ar slăbi statul de drept sau capacitatea României de a combate infracţiunile şi corupţia”.
