„Astăzi, la mai bine de un secol de la instalarea primelor regimuri totalitare, putem spune, fără teama de a greşi, că nicio utopie nu s-a dovedit mai sângeroasă decât fascismul şi comunismul. Regimurile inspirate de aceste ideologii, opuse liberalismului şi democraţiei, au avut repercusiuni majore asupra dezvoltării politice a statelor din Europa Centrală şi de Est. Vieţile a milioane de persoane au fost distruse. În încercarea de a crea omul nou, uzând de politici îndreptate împotriva condiţiei umane şi construind societăţi bazate exclusiv pe teroare, cele două regimuri au lăsat în urma lor milioane de victime faţă de care, astăzi, ne manifestăm recunoştinţa şi compasiunea”, se arată în mesajul preşedintelui Klaus Iohannis.
Şeful statului mai arată că totalitarismele au distrus statul de drept, au încercat să spulbere libertatea de expresie, au încălcat, în mod flagrant, drepturile şi libertăţile cetăţeneşti, însă nu au reuşit să reprime dorinţa de libertate şi ataşamentul faţă de valorile democratice ale milioanelor de oameni care au crezut cu tărie că aceste regimuri pot fi învinse.
”Cei care s-au opus dictaturilor au fost privaţi de libertate, torturaţi, umiliţi, iar mulţi au plătit chiar cu viaţa pentru vina de a fi militat pentru o societate liberală, construită pe principii sănătoase, în acord cu valorile fundamentale ale umanităţii. Abnegaţia de care au dat dovadă victimele fascismului şi comunismului dovedeşte că, în lupta cu pericolele care afectează corecta dezvoltare a unei societăţi, este nevoie de curaj şi de un puternic sentiment de patriotism civic. Victimele regimurilor totalitare trebuie comemorate fără încetare, trebuie ferite de trivializare şi banalizare, astfel încât legitimitatea curajului şi sacrificiului lor să fie pusă în lumină. Uitarea victimelor fascismului şi comunismului şi falsificarea istoriei sunt lovituri grave aduse umanităţii”, adaugă Iohannis.
În opinia lui Klaus Iohannis, 23 august 1939 este ”o dată fatidică în istoria României”.
”Împărţirea sferelor de influenţă în Europa ca urmare a semnării, la 23 august 1939, a Pactului Ribbentrop-Molotov, a determinat pierderile teritoriale din anul 1940 şi a grăbit calamitatea totalitară care avea să dăinuie pentru multe decenii. Anii de dictatură au condus la stagnarea economică şi socială a României, iar efectele au fost vizibile în societatea românească inclusiv după căderea comunismului şi tranziţia către democraţie. Celebrăm, anul acesta, 100 de ani de la formarea statului naţional unitar român, iar asumarea adevărului istoric şi analiza serioasă a evenimentelor care au marcat societatea noastră reprezintă un obiectiv prioritar. Astăzi, tentaţia iliberalismului este extrem de mare. Trebuie să ne facem datoria de cetăţeni responsabili şi să combatem orice tendinţă extremistă care ne poate îndepărta de valorile şi principiile europene. Am putut observa, în ultima perioadă, o serie de atacuri lansate cu scopul de a fragiliza democraţia românească. Nu ne putem permite renunţarea la angajamentele asumate odată cu integrarea în Uniunea Europeană şi nici o revenire la practicile care au caracterizat regimul comunist. Să nu uităm că, în timpul dictaturii, distrugerea societăţii civile, anihilarea pluralismului politic şi a drepturilor fundamentale au însemnat, de fapt, distrugerea sistematică a statului de drept”, mai susţine preşedintele Iohannis.
El apreciază că generaţia actuală trebuie să rămână activă în lupta pentru apărarea democraţiei şi a statului de drept, să-i omagieze pe cei care au făcut posibilă România de astăzi şi să acţioneze, cu verticalitate şi bună-credinţă, pentru întărirea instituţiilor şi consolidarea poziţiei statului român pe plan extern.
”Fie ca amintirea victimelor să rămână veşnic în inimile noastre!”, încheie preşedintele Klaus Iohannis.
