Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a atras atenţia că Uniunea Europeană nu îşi poate dezvolta propriul sistem de apărare în afara Alianţei Nord-Atlantice.
Alianţa Nord-Atlantică are o abordare axată pe consolidarea apărării şi pe dialog în relaţia cu Rusia, a declarat secretarul general Jens Stoltenberg, cerând Moscovei să respecte angajamentele internaţionale şi subliniind că NATO nu vrea un nou Război Rece. Afirmațiile au fost făcute în cadrul Adunării Parlamentare a NATO, desfășurată la Palatul Parlamentului.
El a mulțumit României pentru găzduirea reuniunii Adunării Parlamentare a NATO şi pentru contribuţiile la apărarea colectivă, inclusiv prin angajamentul de a aloca 2% din PIB pentru Apărare. ”Aici, în România, avem o brigadă multinaţională care este operaţională. Vrea să mulţumesc României pentru găzduirea acestei brigăzi”, a continuat secretarul general NATO, subliniind că suplimentarea capabilităţilor NATO în zona Mării Negre reprezintă ”o reacţie directă la agresiunile Rusiei în Ucraina”.
Rolul brigăzii multinaționale din România
”Acţiunile NATO sunt defensive, proporţionale şi conforme în totalitate cu angajamentele noastre internaţionale. Suntem preocupaţi de acumularea de capabilităţi militare ruse în apropierea frontierelor noastre şi de lipsa de transparenţă a Rusiei în privinţa unor exerciţii militare precum ZAPAD 2017”, a explicat el.
” Continuăm să cerem Rusiei să respecte angajamentele internaţionale. Rusia este vecinul nostru. Rusia va rămâne aici. Nu vrea să izolăm Rusia. NATO nu vrea un nou Război Rece. Acţiunile noastre au rolul de a evita conflictele, nu de a le provoca. Menţinem angajamentele în sensul transparenţei şi predictibilităţii, care sunt în interesul tuturor”, a declarat Stoltenberg.
De altfel, tema relației cu Rusia a fost reluată și la finalul întrevederii secretarului general al NATO cu președintele Klaus Iohannis. ” Cred că este important să înţelegem că Brigada multinaţională din România este doar o parte a răspunsului nostru la o Rusie mai asertivă, care şi-a crescut prezenţa şi în regiunea Mării Negre, în special în Crimeea. Brigada multinaţională este importantă tocmai pentru că este multinaţională. Transmite un semnal clar al determinării şi prezenţei NATO şi că un atac împotriva unui aliat, a României, va fi privit ca un atac împotriva întregii Alianțe”, a afirmat Stoltenberg, după întâlnirea cu preşedintele Klaus Iohannis.”, a arătat Stoltenberg.
Importanța cheltuielilor pentru Apărare
”Este foarte bine că Uniunea Europeană îşi dezvoltă un sistem de apărare complementar Alianţei Nord-Atlantice”, a declarat Jens Stoltenberg. ”Dar este important să reiterăm că sistemul de apărare european nu poate înlocui sistemul NATO, ci trebuie să fie în interiorul NATO”, a atras atenţia Jens Stoltenberg.
El a evidențiat importanţa majorării bugetelor pentru apărare de către statele membre, într-un context geopolitic ”incert”. ” Ştiu că există parlamentari care susţin că ar trebui acordate fonduri pentru educaţie, că trebuie reduse taxele (…) Dar, uneori, trebuie să acordăm fonduri suplimentare şi pentru apărare. Mai ales atunci când tensiunile sunt în creştere”, a subliniat Stoltenberg.
Iohannis: Prezenţa înaintată de pe Flancul Estic trebuie întărită
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că prezenţa înaintată de pe Flancul Estic trebuie întărită, mai ales în Sud, la Marea Neagră. Klaus Iohannis a afirmat că diferenţele actuale dintre măsurile luate pentru Nordul Flancului şi cele din Sudul său trebuie să dispară. „Scopul nostru este pacea, nu războiul. NATO nu caută confruntarea şi nu este o ameninţare pentru Rusia, aşa cum a arătat Alianţa şi la Varşovia. Însă, în relaţia cu Rusia, este nevoie de o strategie aliată cuprinzătoare şi coerentă pe termen lung. Ea trebuie să includă dialogul, dar de pe o poziţie puternică de apărare şi descurajare”, a spus preşedintele Klaus Iohannis.
La finalul unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Iohannis a declarat că a discutat cu acesta despre relaţia NATO cu UE, arătând că acestea nu sunt două proiecte separate, ci sunt ”clar complementare şi trebuie să meargă împreună”.
Ce se întâmplă cu scutul de la Deveselu
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, ieri, că proiectul Deveselu funcţionează şi se dezvoltă, arătând că facilităţile suplimentare în acest caz trebuie să fie mai bine studiate înainte de a fi implementate.
După întâlnirea cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. Iohannis a susținut că decizia Senatului SUA privind scutul de la Deveselu ”a fost prost înțeleasă” iar ”programul de la Deveselu merge înainte așa cum a fost planificat”. El a explicat că ”au fost membri din diferite forțe armate care au vrut să se discute dacă e nevoie de o apărare suplimentară a facilității”, care nu viza ”nucleul, ci apărarea suplimentară” a scutului de la Deveselu. Dar ”această chestiune trebuie mai bine studiată”, a adaugat Iohannis, în condițiile în care ”astfel de sisteme care nu fac parte din nucleul unității de apărare pot, dacă nu sunt bine pregătite, ridica noi temeri”. ” Nu trebuie să intre nimeni în panică. Situaţia de la Deveselu este foarte bună”, a spus Iohannis la Palatul Cotroceni,
”Apărarea balistică a NATO se dezvoltă așa cum a fost planificat”, a explicat și secretarul general al NATO, iar în ”SUA se discută despre capacități adiționale”.
Articolul care a fost eliminat din bugetul Pentagonului stipula utilizarea de fonduri bugetare pentru cercetare, dezvoltare, testare și evaluare în anul fiscal 2018 în scopul continuării dezvoltării, achiziției și desfășurării de capabilități antiaeriene la bazele Aegis Ashore din România și Polonia.
