Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au fost invitați ieri, oficial, la întâlnirea informală dorită de Călin Popescu Tăriceanu. Discuția nu are o ordine de zi prestabilită, dar promite să includă spețe concrete. Ironic, în aceeași zi în care magistrații au fost chemați la Parlament, deputații au blocat cererea DNA care-l viza pe deputatul PSD Ion Ochi, acuzat de luare de mită.
Solicitarea DNA de a fi încu-viințate reținerea și arestarea preventivă a deputatului PSD de Brașov Ion Ochi a fost respinsă de colegi cu 108 voturi „pentru“ și 152 „împotrivă“, patru voturi fiind anulate. De remarcat că numărul voturilor „împotrivă“ este similar cu cel înregistrat în Camera Deputaților la cererea DNA de începere a urmăririi penale a ex-ministrului UDMR Laszlo Borbely.
Mai trebuie menționat că, în Comisia juridică, solicitarea procurorilor în dosarul Ochi primise undă verde.
În discursul susținut în plenul Camerei Deputaților, social-democratul s-a plâns că anchetatorii ar dori privarea sa de libertate doar pentru că este parlamentar și membru al unui partid la guvernare. DNA, în schimb, a susținut în referat că, dacă ar fi lăsat în libertate, ar exista „riscul real al influențării martorilor/suspec-ților/coin-culpaților“. Procurorii îl acuză pe Ochi de luare de mită și abuz în serviciu, deoarece ar fi aprobat contracte cu dedicație în perioada când a fost vicepreședinte al CJ Brașov. Prejudiciul adus instituției pe care o conducea este evaluat la 2,5 milioane lei.
Discuție pe „spețe concrete“
În opinia lui Tăriceanu, întâlnirea informală cu membrii CSM ar trebui să îmbrace forma „unei dezbateri pe teme de interes comun și unilateral“, iar la ea vor participa membrii Biroului Permanent al Senatului. Adică opt reprezentanți ai puterii (PSD, UNPR, PC și PLR), patru ai opoziției (PNL) și unul al UDMR, formațiune al cărei statut este încă neclar, dacă ne uităm că Uniunea are încă secretari de stat în Guvernul Ponta și, adeseori, a votat alături de social-democrați.
Deși la începutul scrisorii-invitație adresate președintelui CSM Tăriceanu scrie că nu va exista o ordine de zi prestabilită, pagina a doua oferă indicii despre scopul senatorilor: „Membrii Biroului Permanent al Senatului vor aduce în discuție o serie de aspecte care preocupă Legislativul în relația cu autoritatea judecătorească“. Mai mult, aflăm că „este posibil ca în discuțiile ce vor avea loc să fie invocate, ca argumentație, o serie de spețe concrete“. Cu alte cuvinte, șanse mari să fie pus pe tapet episodul Șova, în urma căruia Curtea Constituțională a decis, tocmai la sesizarea CSM, că Senatul se află în conflict juridic de natură constituțională cu Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Data întâlnirii informale ar urma să fie stabilită după acordul de principiu al CSM de a participa la o astfel de discuție. Mai trebue precizat că jurnaliștii vor avea acces doar la începutul întâlnirii, câteva minute, și că Tăriceanu nu vrea să fie emis nici măcar un comunicat de presă la finalul reuniunii.
Poziția unui membru al CSM
Până vom vedea dacă reprezentanții judecătorilor și procurorilor acceptă sau nu, ca instituție, invitația lui Tăriceanu, merită amintite argumentele unuia dintre membrii CSM, judecătorul Cristi Dănileț. Acesta a identificat mai multe motive pentru care nu se va duce „la o cafea în sediul Parlamentului“. Primul este că o întâlnire „informală“ poate avea loc între persoane, nu între instituții ale statului.
„O astfel de întâlnire poate avea loc la o cafenea sau o cofetărie, dar nu în sediul unei instituții, mai ales când este vorba de Parlament“, a susținut judecătorul. Nu în ultimul rând, Dănileț a arătat că nu vrea să vadă „cum membrii CSM sunt apostrofați și în privat, nu doar în public ca până acum, că au solicitat președintelui CSM sesizarea CCR cu privire la votul din Senat -într-o cauză judiciară a unui parlamentar (Dan Șova – n.r.)“. „Justiția nu are ce negocia cu Parlamentul, cu atât mai mult în spatele ușilor închise și mai ales când situația este atât de tensionată din cauza încălcărilor repetate ale Constituției din partea unei puteri. Mai mult, dezbaterile nu pot avea ca obiect cauze judiciare punctuale“, mai spunea Dănileț, imediat după ce Tăriceanu a lansat public ideea informalei.
