Condamnat la un an de închisoare cu suspendare, Liviu Dragnea a renunţat la funcţia de preşedinte executiv PSD, dar va coordona partidul, fără a avea însă atribuții clare.
„Dragnea va fi în continuare coordonatorul Programului nostru Naţional 2016-2020 şi, în această calitate, va îndeplini toate sarcinile pe care Comitetul Executiv Naţional le consideră necesare pe partea de organizare a partidului, de coerenţă între partid-guvern-grupuri parlamentare”, a explicat Victor Ponta, la finalul ședinței Comitetului Executiv. Funcţia de preşedinte executiv al PSD, din care s-a retras Liviu Dragnea, va rămâne vacantă până la viitorul congres, programat pentru toamna acestui an. Ponta și Dragnea au caracterizat decizia instanței în dosarul referendumului din 2012 ca una „nedreaptă”, iar fostul președinte executiv a precizat că a depus deja recurs. “Nu am de gând nici să mă evapor, nici să fug din partid”, a spus Dragnea, adăugând că se poate concentra asupra coordonării PSD deoarece acum are „mai mult timp la dispoziţie”.
Înainte de ședință, o serie de lideri de filiale amenințaseră cu demisia dacă Dragnea va pleca din postul de președinte executiv, însă nu toți și-au materializat promisiunea. Paul Stănescu a demisionat ieri din funcţia de vicepreşedinte al PSD şi preşedinte al PSD Olt, iar Niculae Bădălău din funcţia de preşedinte al organizației Giurgiu. În schimb, Dumitru Buzatu, șeful PSD Vaslui, a renunțat să își mai depună demisia, invocând faptul că s-a găsit o soluție pentru cooptarea lui Dragnea.
Manipulări și culise
În acest fel, social-democrații au pus punct cazului „Dragnea”, a cărui interpretare s-a bazat pe o manipulare repetată de premierul Ponta și ceilalți lideri – aceea potrivit căreia Liviu Dragnea nu ar fi fost condamnat pentru o faptă de corupție, ci pentru că a sprijinit referendumul anti-Băsescu. Însă, legea în baza căreia a fost condamnat Dragnea (78/2000) este legea pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.
Potrivit unor surse din PSD, situația la vârful partidului diferă de mesajul oficial, Victor Ponta jucând la două capete. Pe de o parte, el s-a solidarizat, oficial, cu fostul președinte executiv pentru a-și păstra sprijinul baronilor și al parlamentarilor din tabăra Dragnea, în perspectiva moțiunii de cenzură a PNL. Pe de altă parte, Ponta a folosit sentința instanței pentru a fragiliza poziția lui Dragnea în partid, fără a-i da lovitura decisivă. Săptămâna trecută, Ponta a amânat reuniunea PSD dedicată cazului Dragnea, pentru a-i împiedica pe baronii locali să blocheze demisia președintelui executiv, după ce aceștia anunțaseră că nu sunt de acord cu acest pas. „Omul a spus de la început că își dă demisia și s-a ținut de cuvânt”, a afirmat premierul în ziua amânării ședinței, evitând să spună dacă el personal i-a cerut lui Dragnea să renunțe la demisie.
Ponta, avocatul lui Șova
Ședința conducerii PSD a fost un prilej pentru Victor Ponta să lanseze un mesaj de susținere pentru Dan Șova, cu o săptămână înainte ca Senatul să decidă soarta acestuia. Ponta a declarat că nu intenţionează să-i ceară demisia din PSD senatorului Dan Şova şi şi-a motivat decizia prin faptul că solicitarea de arestare a acestuia, fără a fi trimis în judecată, ar fi un gest politic. “Există vreo justificare pentru care un om nu este trimis în judecată după opt ani de zile, dar trebuie să fie arestat?! Eu nu găsesc nicio justificare decât una politică, pur politică! Or, justiţia nu trebuie să facă politică, justiţia trebuie să facă justiţie”, a continuat liderul PSD. Întrebat dacă procurorii fac gesturi politice, Ponta a replicat: “Eu v-am spus ce aveam de spus”. Ca și în alte cazuri de social-democrați cu probleme penale, premierul a denaturat lucrurile. DNA a solicitat Senatului un aviz pentru arestarea preventivă a lui Dan Șova, fără legătură cu fondul dosarului, ci pe baza datelor potrivit cărora parlamentarul PSD ar fi coordonat o acțiune de antedatare a unor documente.
Liviu Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, decizia luată de instanţa supremă nefiind definitivă.
