6.6 C
București
duminică, 17 noiembrie 2024
AcasăSportAnaliză ”România liberă”. Punctele fierbinți din legile justiției

Analiză ”România liberă”. Punctele fierbinți din legile justiției

 

Autonomia Inspecției Judiciare, desemnarea procurorilor-șefi și introducerea unui prag pentru abuzul în serviciu sunt temele cele mai delicate din Legile Justiției. După ce Guvernul a refuzat să își asume pachetul, pâinea și cuțitul se află în mâna lui Florin Iordache (PSD), șeful comisiei care va realiza raportul de fond.  

 

 

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat, ieri, că propune ca Inspecţia Judiciară să fie reglementată ca o instituţie autonomă, care să nu fie nici în subordinea CSM, şi nici a Ministerului Justiţiei, menţionând că în termen de șase luni trebuie adoptată o lege specială pentru această instituţie.

”În proiectul de lege veţi observa următoarea reglementare: prevederile din lege cu privire la Inspecţia Judiciară rămân absolut nemodificate, niciun cuvânt în plus, niciunul în minus, pentru că la dispoziţii tranzitorii veţi vedea un articol care prevede că, de la data intrării în vigoare a legii, Inspecţia Judiciară va fi reglementată ca o instituţie autonomă, independentă, care să nu fie nici la CSM, nici la Ministerul Justiţiei. Urmează ca, în 6 luni, să adoptăm o lege specială pentru Inspecţia Judiciară”, a precizat Tudorel Toader, la prezentarea în Comisia specială parlamentară de elaborare a proiectului de modificare a legilor Justiţiei.

Comisia specială este condusă de fostul ministru al Justiției, Florin Iordache (PSD). Toader a subliniat că un grup de lucru constituit la nivelul MJ lucrează la acest proiect şi, în momentul în care va fi gata, fie va fi trimis comisiei speciale, fie va fi însuşit ca iniţiativă guvernamentală.

Numirea șefilor de parchete

Ministrul Justiției  s-a referit și la numirea procurorilor de rang înalt, precizând că trebuie respectată o recomandare a MCV şi, de aceea, această prevedere trebuie modificată. Toader a declarat că a depus la Parlament și solicitarea de aviz de la Comisia de la Veneția, comisie care s-ar putea pronunța cel mai devreme la începutul lunii decembrie, existând însă riscul unei amânări de trei luni, până anul viitor. Formal, solicitarea trebuie trimisă de inițiatorul legii.

Inițial, Toader anunțase explicit că propune ca președintele României să fie eliminat din procedura de numire a procurorilor-șefi.  Actuala legislație prevede că Procurorul General, șeful DNA, șeful DIICOT și adjuncții acestora "sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul CSM". Propunerea lui Tudorel Toader este ca numirile să fie facute de Secția pentru procurori din CSM, la propunerea Ministrului Justiției. În acest fel, presedintele Romaniei e scos din ecuația numirii.
La nivel oficial, Dragnea a dat asigurări că prevederile vor fi retușate în dezbaterile din Legislativ, făcându-i o promisiune în acest sens ambasadorului SUA Hans Klemm. Liderul PSD a adăugat că nu este de acord cu ideea ministrului Justiției, Tudorel Toader, de a elimina Președintele din numirea procurorilor-șefi.
”Eu am spus de la început că nu am văzut argumentele care să mă facă pe mine, personal, să-mi schimb opinia, că trebuie să rămână şi preşedintele în acest circuit de numire, iar cu Inspecţia Judiciară, am spus-o şi eu, a spus-o şi premierul, a spus-o și ministrul justiţiei în ultima perioadă, trebuie să fie un organism independent, de sine stătător”, a anticipat Dragnea soluțiile pe care le va propune Toader.
Coaliția de guvernare pare, însă, să fi intrat într-un joc de-a polițistul bun și polițistul rău. În paralel, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu a pledat pentru eliminarea președintelui din procedura de numire a procurorilor șefi, șeful Senatului având și un proiect de lege în acest sens.

De asemenea, proiectul de modificare a Statutului magistraţilor depus de către Ministerul Justiţiei, miercuri, la Parlament, prevede că preşedintele României nu poate respinge, motivat, decât o singură propunere pe care CSM o face pentru funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Se caută prag pentru abuzul în serviciu

 

Ministerul Justiţiei intenţionează să reglementeze într-un act normativ separat infracţiunile de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu şi de aceea nu a formulat un punct de vedere pe această temă, a declarat, ieri, secretarul de stat în minister, Mariana Moţ. ”Cu privire la infracţiunile de abuz în serviciu şi neglijenţă în serviciu, am mandatul din partea ministrului Justiţiei să transmit faptul că Ministerul Justiţiei intenţionează ca aceste două infracţiuni să facă obiectul unui act normativ separat. De aceea nu a formulat un punct de vedere”, a spus Mariana Moţ, în fața comisiei parlamentare.

Preşedintele comisiei, Florin Iordache (PSD), a susținut că acest articol din Codul penal trebuie reglementat în cel mai scurt timp.  Pentru reformularea articolului  referitor la infracţiunea de abuz în serviciu au depus amendamente parlamentari de la UDMR, USR şi PMP. UDMR propune stabilirea unui prag valoric de 100.000 de lei. USR şi PMP au propus să nu fie stabilit un prag pentru abuzul în serviciu. USR menţionează, însă, ca varianta ”în subsidiar”, ca pragul să fie de 1.000 de lei. La rândul lor, liberalii nu au transmis propuneri scrise vizavi de abuzul în serviciu, dar reprezentanţii PNL în comisia parlamentară specială au declarat că partidul nu susţine introducerea unui prag valoric pentru abuzul în serviciu.
Deputatul PSD Florin Iordache, fost ministru al Justiției, care conduce comisia specială, este autorul OUG 13 prin care se care stabilea un prag de 200.000 de lei peste care abuzul în serviciu este considerat infracțiune. În urma unor manifestații de protest, Guvernul Grindeanu a anulat ordonanța, iar Ioardache a demisionat.

Prevederea din Codul penal privitoare la infracţiunea de abuz în serviciu urmează să fie modificată după ce Curtea Constituţională (CCR) a dat două decizii în această privinţă.  CCR a decis  ca abuzul în serviciu să fie infracţiune doar dacă sunt încălcate legi sau ordonanţe ale Guvernului. Pe de altă parte, CCR  obligă legiuitorul să impună un prag valoric în ceea ce priveşte infracţiunea de abuz în serviciu, susţinând nu este suficient să se constate că faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci această atingere trebuie să prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care să justifice sancţiunea penală.

 

150 de zile de foc

Florin Iordache a primit, ieri, proiectul de la Tudorel Toader, dar așa cum am văzut, ministrul Justiției nu a redactat, încă, articolele  pentru subiectele cele mai fierbinți. Parlamentarii pot face amendament și, indiferent de ce a propus sau va propune Ministerul, ei vor avea decizia finală. Comisia parlamentară are la dispoziție 150 de zile pentru a elabora propunerile legislative pe care le va transmite plenului. Mandatul poate fi prelungit la cererea președintelui comisie.

 

 

Romulus Georgescu
Romulus Georgescu
Romulus Georgescu, sef departament Economie
Cele mai citite

Elon Musk caută genii să lucreze gratuit pentru reforma statului

Elon Musk recrutează voluntari, dar cu IQ ridicat pentru noul departament al SUA Un nou proiect controversat al lui Elon Musk a prins contur, Departamentul...

Elon Musk caută genii să lucreze gratuit pentru reforma statului

Elon Musk recrutează voluntari, dar cu IQ ridicat pentru noul departament al SUA Un nou proiect controversat al lui Elon Musk a prins contur, Departamentul...

Sporuri și zile de repaus, dacă lucrezi în weekend

Aceste drepturi sunt obligatorii și includ atât un spor salarial, cât și repaus săptămânal de 48 de ore consecutive Angajații care desfășoară activități în weekend...
Ultima oră
Pe aceeași temă