– Ați avut recent o întrevedere cu Michel Barnier, negociatorul-șef al Uniunii Europene pentru Brexit. Ce asigurări le puteți da românilor care muncesc legal în Marea Britanie privind statutul lor după ieșirea din blocul comunitar?
Am avut o discuție foarte constructivă cu negociatorul-șef, domnul Michel Barnier, care va efectua de altfel și o vizită în România, în viitorul apropiat, pentru a consolida cooperarea dintre dintre autoritățile române și structura pe care o conduce, în perspectiva asumării de către România a Președinției Consiliului Uniunii Europene, în primul semestru al anului 2019. Așa cum am menționat și în alte intervenții publice, prioritatea noastră absolută o constituie protejarea drepturilor românilor care locuiesc, lucrează sau studiază astăzi în Marea Britanie.
În acest sens, au fost create o serie de mecanisme interinstituționale prin care am monitorizat permanent mersul negocierilor și am avut un rol activ în dialogul cu Marea Britanie, având consultări constante cu echipa condusă de negociatorul-șef Michel Barnier.
Pe plan intern, am realizat încă din luna septembrie 2017, împreună cu partenerii instituționali, un document care prevede axele strategice de acțiune ale Guvernului României în contextul procesului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană, supus unui amplu proces de consultare publică, cu accent pe românii din Regatul Unit, și care prevede acțiunea instituțiilor românești în aceste negocieri și în orice circumstanță.
La finalul acestui efort, obiectivul României a fost atins, rezultatul primei faze a negocierilor cu Marea Britanie confirmând faptul că cetățenii europeni, inclusiv cei români, au garantate toate drepturile câștigate sau în curs de dobândire, până la data ieșirii efective a Regatului Unit din Uniunea Europeană. Este o victorie de etapă, este drept, pentru că negocierile continuă, iar acum ne îndreptăm atenția spre viitor.
Toate angajamentele asumate de partea britanică în prima fază a negocierilor trebuie însă integrate pe deplin în acordul de retragere, în special cele privind procedurile administrative pentru obținerea noului statut care vizează cetățenii europeni și familiile acestora. De altfel, orice decizie privind regimul cetățenilor europeni care se stabilesc în acest stat se va aplica uniform, fără discriminare, pentru toți cetățenii statelor membre.
– Vă așteptați spre o migrare a românilor din Marea Britanie spre alte țări? Care?
Nu vreau să fac previziuni, dar pot să vă spun în schimb că dorim să îi asigurăm pe toți cetățenii români aflați în Regatul Unit că vom continua să-i consultăm și să-i informăm în raport cu autoritățile britanice și cu noile condiții generate de Brexit, statul român fiind pregătit pentru a face față oricăror situații care pot apărea în timpul negocierilor. Românii din Marea Britanie sunt parte integrantă a procesului de actualizare și susținere a pozițiilor României în procesul de negociere privind ieșirea efectivă a Regatului Unit din Uniunea Europeană. Ca român care a trăit aproape nouă ani în străinătate este important pentru mine să îi implicăm în tot acest proces. De aceea am realizat mai multe evenimente în Marea Britanie și inițiat inclusiv o campanie online. Pe de altă parte, nu vă ascund faptul că mi-aș dori ca o parte dintre românii din diaspora să profite de moment pentru a se implica pentru a stimula relațiile economice cu Marea Britanie după ieșirea din Uniunea Europeană.
– Pe de altă parte, absolvenții de liceu vor putea aplica în continuare pentru a studia la Universități din Regatul Unit, chiar și după Brexit?
Studenţii români trebuie să poată în continuare studia în Marea Britanie iar cei care au început să își finalizeze studiile deoarece au dobândit deja un drept care nu trebuie pus sub semnul întrebării. Nu uitați că vorbim de reciprocitate și există britanici care studiază în state membre ale Uniunii Europene. Chiar dacă se va pune în discuţie o procedură diferită pentru cei care vor să înveţe acolo, sunt convins că învăţământul britanic nu va renunța la studenţii europeni și în mod special la cei români. De altfel, vedem apelul universităților britanice în favoarea menținerii taxelor plătite de studenții din Uniunea Europeană la nivelul celor percepute cetățenilor britanici.
“Nu există niciun argument în defavoarea aderării României la Schengen”
– Ați fost, inclusiv în perioada când erați membru al Parlamentului European, un fervent activist pentru acceptarea României în spațiul Schengen. Ce speranțe mai avem? Puteți avansa o dată?
Aderarea României la spațiul Schengen este un drept. România respectă de mulți ani toate criteriile pentru a adera la spațiul Schengen. Așa cum ați amintit, am fost mereu un activ promotor al aderării României. Când eram europarlamentar am adunat proximativ 43.000 de semnături care au fost depuse la Parlamentul European şi care au generat un val de susținere din partea foarte multor state membre, dar și un punct de vedere juridic al Comisiei Europene, care a transmis un mesaj foarte clar: România are dreptul să intre în Schengen.
De când sunt ministru am reactivat acest proces, discutând din nou cu foarte mulți parteneri europeni, printre care și omologii mei din Franța, Olanda sau Germania. Și vreau să spun că ecoul revendicării noastre naturale pare a fi unul bine receptat. În acest sens, am reactivat grupurile de lucru responsabile de aderarea României la Spaţiul Schengen, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne, iar acum lucrăm, împreună cu doamna prim-ministru Viorica Dăncilă, la o strategie coerentă în acest sens. Noi credem că nu există niciun argument în defavoarea aderării României. De foarte multe ori ni s-a spus că trebuie să aşteptăm contextul potrivit. Noi credem că perspectiva preluării Președinției Consiliului Uniunii Europene, de la 1 ianuarie 2019, reprezintă un moment ideal. Dorim să fructificăm acest moment și, fără a avansa o dată certă, credem că un vot în Consiliul Justiție și Afaceri Interne este necesar.
“Trebuie să reclădim corpul funcţionarilor specializaţi în afaceri europene”
– În prima parte a anului viitor, România va deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Suntem pregătiți pentru această provocare?
În primul rând, cred că trebuie să le explicăm foarte bine cititorilor ce înseamnă de fapt acest mandat. Noi nu vom deţine preşedinţia Uniunii Europene, ci a unei instituţii a Uniunii Europene, care se numeşte Consiliul Uniunii Europene, practic instituţia care reprezintă interesele statelor membre. Rolul preşedinţiei este de a pune statele la aceeaşi masă şi de a genera un consens care ulterior este negociat cu reprezentanţii Comisiei Europene şi reprezentanţii Parlamentului European într-un proces numit trialog, care generează punctul de vedere final al Uniunii Europene. Pentru noi, momentul deținerii Președinției va fi unul de o importanță aparte, în care imaginea țării noastre poate fi îmbunătățită.
Până la urmă, Preşedinția Consiliului Uniunii Europene nu este deţinută de cineva, nu este deţinută de un ministru, este deţinută de România. Mesajul meu, încă de la preluarea mandatului, a fost acela de agreare a unui consens politic și național cu privire la această Preşedinţie. Nu e cazul să politizăm afacerile europene şi Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene!
Ca să vă răspund strict la întrebare, cred că suntem bine pregătiți în momentul de față. N-o spun eu, ci au făcut-o deja, public, omologii mei din Finlanda și Croația, care au vizitat Bucureștiul luna trecută, la invitația noastră, pentru a demara în mod oficial dialogul sectorial în vederea elaborării programului comun de lucru al Trio-ului de Președinții din care facem parte. De aceeași părere au fost și reprezentanții Secretariatului General al Consiliului cu care ne-am întâlnit în același context. În ultimele luni, organizarea acestui moment important pentru viitorul parcurs al țării noastre în Uniunea Europeană a înregistrat evoluții semnificative pe toate palierele sale.
Am realizat o primă formă a agendei de acțiuni pe care le vom organiza pe durata celor șase luni, în toată țara, și am finalizat deja trei runde de consultare internă privind identificarea tematicilor de interes ale mandatului. Vreau să subliniez faptul că acest proces de elaborare a priorităților agendei Președinției este unul transparent și democratic, prin care am oferit oportunitatea atât instituțiilor publice, cât și societății civile sau populației să se pronunțe asupra temelor pe care le consideră cele mai importante.
După ce am consultat ministerele și instituțiile publice, Parlamentul României, dar și reprezentanții țării noastre din Comitetul Economic și Social European, Comitetul European al Regiunilor și Parlamentul European, toate tematicile rezultate sunt supuse dezbaterii, chiar în aceste zile, în cadrul Forumul „EU-RO 2019“. Am creat această platformă consultativă la nivelul Ministerului Afacerilor Externe pentru a implica în acest proces exponenți ai mediului asociativ, patronal, sindical sau academic, reprezentanţi ai delegațiilor României din cadrul structurilor consultative ale Uniunii Europene sau ai administraţiei locale şi centrale.
Logica pe care mergem e să axăm priorităţile noastre pe nevoile cetăţeanului, să încercăm să convingem partenerii noştri europeni că politicile europene trebuie să meargă mai mult în direcţia intereselor manifestate de populație. Cu scopul de a avea o mai mare reprezentativitate şi mai multă aderenţă la nivelul Uniunii Europene din partea cetăţenilor. Noi considerăm că putem aduce plusvaloare proiectului european, prin prisma faptului că românii au o imagine pozitivă despre Uniunea Europeană, dar mai ales pentru că avem un număr important de români care trăiesc în alte state europene.
Am lansat și site-ul de prezentare a pregătirilor pentru preluarea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, www.romania2019.eu, prin intermediul căruia românii din țară și din străinătate pot completa un chestionar cu privire la agenda Președinției, au posibilitatea de a propune și organiza acţiuni de comunicare locală dedicate acestui mandat și pot promova Președinția prin intermediul rețelelor de socializare. Am început totodată o amplă campanie de evenimente publice dedicate promovării Președinției României la Consiliul Uniunii Europene.
Pe de altă parte, suntem conștienți că o Președinție de succes este una profesionistă. Sub acest aspect, cei care vor arăta de ce e în stare România sunt funcţionarii publici care vor participa la nenumăratele grupuri de experţi organizate în marginea acestei Preşedinţii. De aceea, este foarte important să fie foarte bine pregătiţi. Am constatat că acea generaţie de funcţionari publici care au muncit din greu pentru a duce ţara în Uniunea Europeană nu se mai regăsește astăzi, din păcate, în sistemul public. O parte lucrează în mediul privat, alții s-au întreptat către instituțiile europene sau au ieșit la pensie.
Astăzi ne aflăm în situaţia în care trebuie să reclădim acest corp de elită al funcţionarilor publici specializaţi în afaceri europene. De aceea m-am întâlnit personal cu reprezentanții desemnați de către ministere pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte de grup de lucru, circa 250 de persoane. Mai mult decât atât, am început deja un program de formare adecvat folosind resursa internă dar și expertiza Comisiei Europene şi a Consiliului.
Vom implica toate resursele disponibile în sistemul public, academic și asociativ, iar angajamentul întregului Guvern de continuare într-un ritm accelerat a procesului de pregătire a Președinției României la Consiliul Uniunii Europene este unul ferm.
“Un exercițiu ce va putea propulsa imaginea de țară”
– Cu ce proiect major ar trebui să se remarce România în perioada deținerii președinției Consiliului Uniunii Europene?
Preşedinţia noastră are loc într-un moment important, mai ales pentru că vorbim de suprapunerea cu finalul mandatului actualei Comisii şi a Parlamentului European. Practic, putem diviza Președinția noastră în două perioade distincte: primele trei luni, când finalizăm dosarele aflate în lucru, şi următoarele trei luni, când practic Comisia şi Parlamentul European nu mai funcţionează în acelaşi ritm, şi atunci putem muta dezbaterea către teme de interes larg, iar noi ne-am dori să axăm aceste discuții pe interesul cetățeanului.
Vorbim, de asemenea, despre viitorul Europei, iar Summit-ul de la Sibiu, din 9 mai 2019, poate genera o agendă strategică a liderilor europeni în perspectiva anului 2024, care să fie constructivă și practică. Trebuie să precizăm totodată că Președinția României la Consiliul Uniunii Europene se va derula într-un context european și internațional complex, mandatul urmând a fi calibrat în funcție de evoluția unor dosare cu miză majoră la nivelul Uniunii. În acest moment cele mai vizibile dintre acestea, dincolo de dosarele legislative ordinare, apar a fi, în principal, Brexit și cadrul financiar multi-anual post 2020. În câteva cuvinte, cred că România ar trebui să se remarce prin profesionalism pe parcursul deținerii Președinției Consiliului Uniunii Europene.
– Ce avantaje, directe și indirecte, vor avea românii?
Președinția Consiliului Uniunii Europene este un exercițiu ce va putea propulsa imaginea de țară, așa cum vă spuneam și anterior, prezentând o Românie europeană, dinamică și profesionistă. Beneficiile pot depăși ariile politicii și diplomației, având efecte în lumea afacerilor și investițiilor, dar și a comerțului și turismului. Totodată, acest interval de vizibilitate ocazionat de exercitarea mandatului reprezintă o oportunitate ce merită valorificată pentru a promova atât cultura și tradițiile românești cât și capacitatea noastră de inovare și resursele creative inclusiv din domeniul digital.
După cum vă spuneam, am luat hotărârea de a organiza evenimente din calendarul Președinției în toate județele, pentru că acest moment reprezintă o bună ocazie de promovare, prin prezența a aproximativ 30.000 de invitați în România, dar și o șansă de regândire și consolidare a proiectul european al României. Obiectivul nostru este ca fiecare român, oriunde s-ar afla, să simtă că deține o parte din această Președinție.
Tot la capitolul oportunități aș vrea să subliniez și consolidarea profilului României în Uniunea Europeană. Dacă ne vom achita cu profesionalism de sarcinile pe care le vom avea în prima jumătate a anului viitor, credibilitatea câștigată în rândul partenerilor ne va ajuta ulterior în promovarea, la nivel european, a dosarelor prioritare pentru noi.
