Preşedintele Comisiei de control parlamentar al activităţii SRI, Claudiu Manda (PSD), a anunţat recent că numărul de mandate de interceptare pe siguranţă naţională în perioada 2005-2016 este de peste 300.000. El a calculat că, dacă la un mandat se face o medie de 20 de persoane, numărul celor interceptaţi trece de şase milioane, iar cifra ar putea să fie mai mare. “Vedem la Comisie o serie de date care arată că avem o creştere a mandatelor de securitate naţională de la 1.395 în anul 2005 până la 3.701 mandate în 2013, adică aproape de trei ori. La nivelul mandatelor, per total de acte de autorizare şi supraveghere, avem creşteri de la 5.000 – în 2005 – la 8.000, în 2006, până la cifre de genul peste 44.000 în anul 2014, respectiv peste 51.000 în anul 2015, iar în 2016, odată cu apariţia deciziei CCR, vorbim de 12.000 în primele două luni de zile”, a declarat Claudiu Manda.
„Totalul acestor acte de autorizare şi supraveghere în perioada 2005-2016 înseamnă peste 311.000 de mandate. În contextul în care pe un mandat de supraveghere putem să ne gândim că vorbim de o medie de 20 de persoane sau de posturi interceptate, putem să gândim că au fost mai mult de 6 milioane de persoane interceptate în această perioadă. Cifra ar putea să fie şi mai mare de atât. După 2016 şi în 2017, dacă ne uităm la media anilor precedenţi, putem să vorbim de încă 50.000, plus 50.000 de astfel de mandate sau de autorizaţii”, a mai explicat Manda.
SRI: 20.000 de persoane interceptate
Însă, președintele Comisiei SRI nu a justificat afirmația că fiecare mandat presupune 20 de persoane interceptate. El a invocat doar faptul că la Comisia SRI au ajuns mandate desecretizate care se refereau și la 80 de persoane. Însă nu este clar dacă este vorba de o excepție sau de o situație des întâlnită.
În schimb, SRI a precizat că numărul de persoane ale căror drepturi şi libertăţi au fost restrânse în baza autorizaţiilor a fost de 20.907.
„În perioada 11.12.2004 (dată la care a intrat în vigoare Legea 535/2004)-16.02.2016 (până la decizia CCR) numărul total de mandate de securitate naţională (iniţiale, prelungiri şi completări) solicitate de Serviciul Român de Informaţii a fost de 28.784, din care 9.292 iniţiale. Numărul de persoane ale căror drepturi şi libertăţi au fost restrânse, în condiţiile legii, în baza autorizaţiei eliberate de judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost de 20.907”, a transmis SRI, printr-un comunicat de presă. Pentru un număr de 17.182 persoane aceste măsuri au fost prelungite câte trei luni, în condițiile legii. De asemenea, SRI a solicitat pentru 16.175 de persoane, dintre cele 20.907 vizate de mandatele inițiale, completări ale măsurilor tehnice dispuse inițial de instanța de judecată. „Precizăm că aceste date au fost puse la dispoziția Comisiei de Control a SRI, la solicitarea acesteia din noiembrie anul trecut”, a anunțat SRI.
100 de parlamentari interceptați?
Potrivit lui Manda, Comisia SRI a fost sesizată cu privire la faptul că în 2012 a fost interceptat aproape tot Guvernul, iar din rândul parlamentarilor – peste 100 dintre “cei mai importanţi şi vocali”.
„Am fost sesizaţi la Comisie că a existat în 2012 aproape tot Guvernul interceptat pe mandate de securitate naţională, fie de supraveghere tehnică şi la nivel de Parlament se spunea la un moment dat de minimum 100 de parlamentari dintre cei mai importanţi şi vocali. Am fost sesizaţi şi suntem într-o corespondenţă cu SRI dacă membrii CSAT au fost interceptaţi pe mandate de securitate naţională. Am trimis această întrebare SRI şi încă nu ne-a venit un răspuns. Unul dintre campioni este domnul (Sorin – n.r.) Strutinsky”, a adăugat Claudiu Manda. Cum Strutinsky nu a fost parlamentar, invocarea numelui său în acest context poate presupune că a fost interceptat în cursul unor discuții cu Alexandru Mazăre, fost senator, fratele lui Radu Mazăre.
Cum arată draftul Autorității pentru Interceptări
După ce a identificat problema, Manda susține că a găsit și soluția. Preşedintele Comisiei SRI crede că ar fi oportună, în cadrul Comisiei de modificare a legilor securităţii naţionale, înfiinţarea Autorităţii Unice de Interceptare, care să intermedieze între operatorii de telefonie mobilă şi cei care pun în aplicare mandatele de supraveghere.
Ideea Autorității Naționale pentru Interceptarea Comunicațiilor îi aparține președintelui Senatului, Călin Popescu Tăriceanu (ALDE). Acesta a declarat, recent, că inițiativa sa legislativă privind constituirea unei autorități naționale pentru interceptarea comunicațiilor se află în lucru pentru a-i aduce anumite ”corecturi și finisaje”, astfel încât toate aceste activități care sunt derulate în prezent să treacă la noua autoritate fără a se produce sincope în funcționarea interceptărilor.
Control parlamentar
Proiectul propus de Tăriceanu prevede înființarea unei Autorități Independente de Interceptare a Comunicațiilor, aflată sub controlul Parlamentului. Autoritatea ar urma să fie condusă de un președinte numit de Legislativ și controlată de Parlament prin intermediul unei Comisii de supraveghere formate din nouă membri, dintre care doi parlamentari, trei judecători, trei reprezentanți ai asociațiilor profesionale ale judecătorilor și procurorilor, respectiv Asociația Magistraților din România, Uniunea Națională a Judecătorilor din România și Asociația Procurorilor din România, plus un reprezentant desemnat de Avocatul Poporului. Autoritatea ar urma să aibă drept obiectiv „supravegherea, interceptarea, înregistrarea, ascultarea, verificarea primară, stocarea și transmiterea datelor și informațiilor ce au interes pentru securitatea națională, prevenirea și combaterea terorismului și a criminalității organizate și corupției, cât și prevenirea, descoperirea și contracararea interceptărilor ilegale ale comunicațiilor, în colaborare cu celelalte autorități informative și de protecție”.
De asemenea, proiectul prevede că ”punerea în aplicare a autorizării de interceptare și înregistrare a convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin orice mijloc electronic de comunicare se realizează de către Autoritatea Națională pentru Interceptare a Comunicațiilor”.
Notificări pentru persoanele ascultate
Nu este singura modificare pregătită de coaliția PSD- ALDE. Claudiu Manda consideră că persoanele care au fost interceptate ar trebui să fie obligatoriu notificate, iar în cazul în care nu se întâmplă acest lucru să existe sancţiuni. „Propunerea pe care am gândit să o transmitem inclusiv Comisiei speciale pentru legile în domeniul securităţii este de a se modifica legislaţia în sensul introducerii obligaţiei ca toate persoanele care au fost interceptate să fie notificate, în sensul introducerii de sancţiuni, pentru că astăzi există în lege astfel de obligaţii, dar nu există sancţiuni pentru situaţiile în care persoanele nu au fost notificate sau notificări trimise prin poştă fără să ajungă la respectivii”, a spus Manda.
