ANI caută averile din străinătate ale funcționarilor și demnitarilor

Zeci de parlamentari au fost declaraţi incompatibili sau în conflict de interese, investigaţiile ANI ducând inclusiv la condamnarea unora dintre aleşi la închisoare cu suspendare, la confiscarea veniturilor dovedite ca ilicite sau la demiterea din funcţie a unor demnitari. Totuşi, instituţia nu a scăpat de pericolul amputării în Parlament a atribuţiilor sale, după cum recunoaşte şi vicepreşedintele agenţiei, Bogdan Stan. Acesta conduce interimar ANI, după plecarea lui Horia Georgescu ca urmare a implicării într-un dosar penal, şi se numără totodată printre cei opt candidaţi la concursul pentru ocuparea postului vacantat de Georgescu.

România liberă: ANI a găsit din nou parlamentari aflaţi în conflict de interese pentru că şi-au angajat rudele la birourile din teritoriu. Lotul este de 32, dar numai pentru patru aţi şi sesizat parchetul.

Bogdan Stan: În mod normal, l-am fi sesizat în cazul tuturor celor 32, dar pentru 28 dintre ei a intervenit termenul de prescripţie prevăzut de Codul Penal. Vă pot spune, în schimb, că am trimis materiale complete la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru că ar fi posibil ca acolo să existe şi alte informaţii pe care noi nu le-am avut şi s-ar putea preta la altă încadrare.

RL: Atunci, ce efecte va avea decizia ANI pentru cei împotriva cărora nu aţi sesizat procurorii?

B.S.: În acele cazuri vorbim numai de conflict de interese de ordin administrativ. Din momentul în care rapoartele noastre de evaluare rămân definitive şi irevocabile – probabil vor exista şi contestaţii -, respectivii demnitari vor fi sancţionaţi altfel decât cu destituirea. Au fost, de exemplu, situaţii în care s-a aplicat diminuarea drepturilor salariale. Condiţiile încetării mandatului de parlamentar sunt prevăzute expres în Constituţie.

RL: Cum aţi ajuns la lotul celor 32?

B.S.: Majoritatea acestor dosare au fost deschise ca urmare a unor solicitări venite din partea unui grup de deputaţi, în decursul acestui an.

RL:  Un grup de deputaţi? De la mai multe partide, de la un singur partid, independenţi?

B.S.: A fost semnată „Un grup de deputaţi”. A venit sigur de la Camera Deputaţilor.

RL:  Avem un caz devenit, deja celebru, cel al fostului senator PNL Akos Mora (a demisionat din Parlament la sfârşitul anului trecut – n.r.) pentru care ANI a solicitat de nenumărate ori revocarea din funcţie, avem acum un caz mai proaspăt, pe al deputatului PSD Constantin Adăscăliţei, dar, iarăşi, Parlamentul nu dă semne că vrea să se mişte eficient. Ce soluţii aveţi?

B.S.: Au trecut aproape şapte luni de când raportul privind incompatibilitatea deputatului Constantin Adăscăliţei a rămas definitiv şi irevocabil, printr-o sentinţă a instanţei supreme. Am solicitat în repetate rânduri Parlamentului să aplice sancţiunea revocării din funcţie şi de-abia după şase luni şi jumătate am aflat din presă că Comisia juridică a Camerei Deputaţilor va face un raport negativ. După şase luni şi jumătate!

RL: Şi ce este de făcut?

B.S.: Am văzut că după reacţia noastră de săptămâna trecută (comunicatul de presă din 6 octombrie, în care ANI atrage atenţia deputaţilor jurişti că la mijloc este neaplicarea unei sentinţe judecătoreşti – n.r.) dosarul a fost retrimis la Comisia juridică. Eu am speranţa că în secolul XXI şi într-un stat de drept această sancţiune va fi aplicată fără să mai fim nevoiţi să recurgem la alte instrumente legale pe care le avem la dispoziţie.

RL: E foarte clar că şi cazul Adăscăliţei, ca şi cazul Mora reflectă o stare de tensiune între Parlament şi ANI.

B.S.: Da, există o inconsecvenţă în aplicarea sancţiunilor care rezultă din rapoartele de evaluare ale agenţiei, fapt remarcat şi în rapoartele Comisiei Europene. Încercăm să remediem aceste lucruri din mers.

RL: Numărul parlamentarilor găsiţi de ANI în incompatibilitate şi în conflict de interese este de ordinul zecilor…

B.S.: Cincizeci şi patru sunt numai cei care şi-au angajat rudele la cabinete. Mare parte au fost condamnaţi la închisoare cu suspendare pentru conflict de interese, ceea ce nu este puţin lucru. Lumea trebuie să înţeleagă faptul că nu putem discuta despre stat de drept în lipsa exercitării funcţiei publice în condiţii de deplină legalitate.

RL: Pe acest fond, cu un număr crescând de parlamentari aflaţi în asemenea situaţii, asistăm şi la o avalanşă de proiecte de modificare a Legii ANI. Faceţi o legătură?

B.S.: Sigur că da, mai ales că persoane, care au fost evaluate de noi şi în cazul cărora agenţia a constatat diferite incidente de integritate, sunt semnatari ai acestor iniţiative. Vă puteţi imagina că nu sunt propuneri care să aducă un plus. Toate se referă la diminuarea atribuţiilor agenţiei, la diminuarea constrângerilor care privesc incompatibilitatea, la eliminarea unor prevederi şi toate sunt o formă de presiune la adresa agenţiei. Nu spun că legislaţia nu ar lăsa loc de îmbunătăţiri, dar modificările nu se fac aşa.

RL: Unele idei de modificare revin cu regularitate.

B.S.: Aşa este.

RL: Sunteţi consultaţi vreodată?

B.S.: În majoritatea cazurilor ni s-a adus la cunoştinţă, dar spre sfârşit, când s-a ajuns la o anumită formă în Parlament.

RL: Deci nu aţi fost consultaţi.

B.S.: Nu. Am fost “consultaţi” la sfârşit, ca să bifeze că s-a trecut printr-un proces de consultare. Vă daţi seama, avizele noastre au fost preponderent negative, dar nu vă gândiţi că ţine cineva cont de ele. În schimb, să ştiţi că am reuşit în ultima perioadă, cu sprijinul partenerilor noştri instituţionali externi – Ambasada SUA, Ambasada Olandei, Comisia Europeană – să stopăm, prin reacţii concrete, astfel de încercări. Dar şi acum există proiecte în Parlament despre care nu mai ştim nimic, proiecte care au fost oprite la un moment dat pe fondul reacţiilor vehemente, ale noastre şi ale partenerilor noştri instituţionali. Însă, oricând o astfel de modificare poate reveni pe tapet.

RL: Care sunt cele mai nocive modificări?

B.S.: Cele care vizează eliminarea unor prevederi referitoare la incompatibilitate, la conflictul de interese, am văzut discuţii lansate în spaţiul public de oameni politici referitoare la un viitor cod de integritate. Absolut toate sunt nocive, atât timp cât sunt făcute fără consultarea Agenţiei Naţionale de Integritate.

RL: Viitorul ANI care este, în aceste condiţii?

B.S.: Mediul politic nu a fost niciodată prietenos cu agenţia noastră, dar acest lucru nu ne împiedică să mergem înainte. Oricum, există un impact al activităţii ANI, iar el trebuie măsurat inclusiv din perspectiva faptului că gradul de conştientizare creşte. De exemplu, faţă de 2008 a crescut foarte mult numărul celor care îşi completează declaraţiile de avere, există oameni care ne întreabă cum să completeze, dacă prin cutare sau cutare pas încalcă sau nu legislaţia. Nu suntem la finalul drumului, dar se simte faptul că s-a instituit o anume disciplină. Plus că, pentru prima oară după 1989, am confiscat bani pe cale administrativă. Sau, iată, un parlamentar îşi poate pierde funcţia din motive de incompatibilitate ori poate fi condamnat la închisoare cu suspendare din cauza faptului că şi-a angajat rudele la cabinet. Asta, apropo de cum arătau lucrurile înainte de înfiinţarea ANI şi ce se întâmplă după. O premieră este şi identificarea, în cazul unei persoane, a conturilor bancare din afara teritoriului României, din Israel. Mai avem în lucru cazuri în care au fost identificate asemenea conturi, chiar şi de persoane publice.

RL: Nume?

B.S.: Nu pot să comentez dosare care se află pe rolul instituţiei. În prezent, ANI instrumentează dosare referitoare la persoane aflate în funcţii publice, în legătură cu care avem informaţii că deţin conturi bancare, bunuri mobile şi imobile pe teritoriul unor state străine. În unele cazuri, ANI a identificat deja conturile respective, în altele suntem în curs. Suntem optimişti vizavi de rezultat pentru că, iată, deja am reuşit să ducem la bun sfârşit un astfel de caz, cel din Israel.

RL: ANI este una dintre acele instituţii apreciate an de an în rapoartele Comisiei Europene. Are şanse să deveni şi un model de bune practici în interiorul UE?

B.S.: Agenţia are o activitate intensă pe linia exportului de bune practici. Ne solicită expertiza ţări din Balcanii de Vest, din Parteneriatul Estic, din Africa sau din Orientul Mijlociu, pentru că ANI este un model instituţional care a reuşit să aibă un impact, şi-a dovedit eficienţa. Şi asta nu o spunem noi, o arată rapoartele Comisiei Europene, o spun ambasadele străine, precum şi alte rapoarte făcute de experţi anticorupţie din Europa. Am fost invitaţi şi de Comisia Europeană să împărtăşim experienţa noastră statelor din Parteneriatul Estic. În iulie, la Amsterdam, în acest cadru au fost oferite statelor din Parteneriat trei modele de bună practică instituţională şi de integritate: Olanda, Franţa şi România.

RL: Deci inclusiv Moldovei.

B.S.: Inclusiv. Moldova este o ţară cu care noi colaborăm foarte foarte des, respectiv cu instituţia omoloagă de acolo, Comisia Naţională de Integritate, pe toate domeniile posibile: elaborare proceduri interne, construirea infrastructurii instituţionale, legislaţie, comunicare.

RL: În luna iulie aţi comunicat faptul că s-a încheiat etapa de implementare a sistemului PREVENT. Cum va funcţiona şi de când?

B.S: Am finalizat partea tehnică, în prezent îl testăm, iar proiectul legislativ a ajuns în Parlament. A fost asumat de Guvern, a fost în dezbaterea publică, a trecut prin Comisia de tehnologia informaţiei din Camera Deputaţilor, a primit aviz pozitiv şi de la Comisia de industrie, urmează Comisia juridică şi suntem optimişti că lucrurile vor merge bine. Sperăm că vom avea gata partea legislativă până la sfârşitul anului, iar din acel moment sau de la începutul lui 2016 să începem efectiv lucrul cu acest sistem.

RL: Ce va presupune?

B.S.: Este un modul inteligent de analiză care va interconecta baze de date, cum ar fi cea de la Evidenţa Populaţiei sau de la Registrul Comerţului, şi va putea ridica un semnal de alarmă acolo unde există conflicte de interese într-o procedură de achiziţie publică. Concret, în orice proces de achiziţie publică din România, care se desfăşoară prin intermediul SEAP, am introdus un pas care devine obligatoriu pentru ca procedura să avanseze: completarea formularului de integritate. Orice instituţie publică din ţara asta care vrea să cumpere ceva va trebui să îl completeze. O vor face factorii de decizie, să spunem primarul, viceprimarul, comisia de licitaţie, ei toţi apar în acest formular de integritate.

RL: A nu-l completa înseamnă a nu putea merge mai departe?

B.S.: Exact. După completarea formularului, inclusiv cu datele ofertanţilor de la procedura respectivă de achiziţie, sistemul va putea avertiza în timp real dacă există un conflict de interese. El ne poate arăta, de exemplu, că la primăria „X” s-a înscris la licitaţie soţia primarului, cu firma dânsei. Sistemul ne va notifica.

RL: Şi ce faceţi mai departe?

B.S.: Trimitem un avertisment de integritate către instituţia respectivă şi solicităm să fie eliminată cauza conflictului de interese. Marele avantaj este că, odată eliminată cauza, nu va mai trebui să vorbim de existenţa unui conflict de interese şi de sancţiuni aplicate cuiva. Considerăm că este o abordare mult mai eficientă decât sancţionarea ulterioară. Este şi motivul pentru care noi suntem optimişti că proiectul PREVENT va trece în Parlament. Chiar şi mediul politic trebuie să înţeleagă faptul că vorbim de un sistem care va preveni conflictul de interese, menit să ajute pe toată lumea – şi pe cei care semnează contracte pe bani publici, şi pe noi, cei care trebuie să le verificăm. Şi nici nu va mai trebui să ajungem în instanţă pentru recuperarea unor sume de bani considerate a fi prejudiciu. Trebuie să devenim o instituţie care previne tot mai mult astfel de incidente şi, poate, ajungem la un moment dat în situaţia ideală în care nu vom mai avea nici ce preveni.

RL: Dar dacă instituţia respectivă nu înlătură cauza conflictului de interese se poate merge, totuşi, mai departe cu achiziţia?

B.S.: Procedura nu poate merge mai departe şi nici respectivii factori de decizie nu vor avea interesul de a încerca să meargă mai departe.

RL: Există riscul ca unele instituţii să nu vă acorde accesul necesar la propriile baze de date? Esenţa acestui sistem rezidă tocmai în folosirea setului de informaţii intersectate.

B.S.: Deja am primit acces la bazele de date de care aveam nevoie – Evidenţa Populaţiei, de la Ministerul de Interne, respectiv Registrul Comerţului, de la Ministerul Justiţiei. Lucrăm pe ele pentru a vedea cum funcţionează, practic, totul.

RL: Veţi folosi baze de date şi de la ANAF?

B.S.: Deocamdată nu, dar avem în vedere. Avem în vedere inclusiv faptul de a folosi şi alte baze de date de care am putea avea nevoie. Sistemul este perfectibil. În plus, pe măsură ce se vor dezvolta modalităţi de eludare a acestui sistem şi noi vom acţiona în consecinţă.

RL: Deci se poate spune că şi legislativ, şi tehnic sistemul PREVENT va deveni funcţional în primul trimestru al anului viitor?

B.S.: Da.

RL: Câte averi nejustificate au fost confiscate până la momentul de faţă?

B.S: Avem 114 cazuri cu discrepanţe între averea dobândită şi veniturile realizate, totalizând aproximativ 100 milioane lei, deci circa 24 milioane euro. Până în prezent, aproape 3 milioane euro au fost viraţi la bugetul de stat.

RL: Diferenţa de la 3 milioane până la 24 milioane euro va fi efectiv recuperată din toate aceste 114 cazuri?

B.S.: Cele 114 cazuri sunt cazuri constatate până în prezent de agenţie, unele confirmate, altele aflate încă pe rolul instanţelor de judecată. Din ele, avem cei aproape 3 milioane euro, afernţi unor decizii definitive şi irevocabile, care au fost viraţi deja.

RL: Cum merge relaţia cu Parchetul General, cu DNA, cu ANAF?

B.S.: Relaţiile sunt bune, avem atribuţii complementare, avem schimburi de informaţii pe anumite dosare şi sperăm să rămână la fel în continuare. De exemplu, legat de Parchetul General, noi am trimis acolo sesizări pe numele a 22 de parlamentari, procurorii i-au trimis în instanţă şi au fost condamnaţi la închisoare cu suspendare. La fel se poate spune şi despre colaborarea cu DNA.