Scriitorul și jurnalistul britanic James Meek scria încă din luna martie că „mulți dintre cei mai articulați și inteligenți ruși și ucraineni, cei de vârstă mijlocie care au cunoscut realitățile sovietice și mai târziu au prosperat în lumea post-sovietică s-au mutat în străinătate, au deschis mici afaceri sau au fost intimidați. În orice caz, au fost scoși din arena politică. În Rusia și în Ucraina rusofonă scena a fost lăsată liberă pentru populiștii neo-sovietici care propagă noțiunea falsă că URSS era o comunitate paradisiacă de vorbitori de limbă rusă, condusă în mod benign de la Moscova, o continuare naturală a imperiului țarist care a fost tulburată de invadatorii naziști, pe care „Occidentul” i-a moștenit, occident care reprezintă totodată principalul obstacol în calea refacerii acestei comunități naturale ruse. Dacă te-ai născut după 1985, atunci nu ai nici o amintire despre ceea ce a fost, pe care să o compari cu această viziune falsă, la fel cum nu ai cum să înțelegi și să evaluezi acele fermecătoare comedii muzicale sovietice din anii 60-70, portretizări idilice ale unui socialism rusofon idealizat, colorate strident și amuzante, care sunt astăzi folosite drept propagandă într-un mod în care nu au fost gândite nici măcar atunci când au fost făcute. Acesta este contextul care a făcut posibil ca Vladimir Putin și guvernul său să „vândă” propriului popor și neo-sovieticilor ucraineni invazia oportunistă a Ucrainei. Ideea că repară ceea ce nu ar fi trebuit stricat niciodată: divizarea artificială a Eurasiei vorbitoare de limbă rusă de către fasciști/Occident/America/naționaliști uncraineni turbați care în discursul neosovietic reprezintă întruchipări ale unui singur Monstru anti-rus”.
Acest diagnostic nemilos care taie prin ceața groasă a propagandei ruse este o bună explicație pentru care „elita” politică și economică rusă nu urăște pe nimeni mai mult decât pe americani, cu excepția britanicilor și care și explică în bună măsură de ce în complexul lor „universalist”, oligarhii ruși se refugiază la Londra. Dar aceasta este o altă poveste. Citatul (lung, pentru care ne cerem scuze) sintetizează cel mai bine natura propagandei rusești sau proruse, fie că vorbim de Russia Today/Vocea Rusiei, Gerhard Schröder, Vasile Ernu sau Antena 3. O știre apărută zilele trecute în Forbes nota că însuși Biroul pentru Drepturile Omului al Kremlinului a înregistrat faptul că numai 15% din populația Crimeii a votat pentru anexare, deși datele oficiale au înregistrat în jur de 85%, o știre scoasă după câteva minute de pe site, „ca și cum ar fi fost vorba despre deșeuri radioactive”. Un alt citat, de data aceasta aparținând unui excepțional istoric de la Yale University, Timothy Snyder, despre care a scris pe larg Vladimir Tismăneanu încearcă o explicație: „De ce este această propagandă atât de importantă pentru regimul Putin? Evident, propaganda servește pentru a pregăti terenul pentru război. Un aparat de propagandă excelent cum este cel rusesc poate să găsească modalități de a repeta un mesaj din nou și din nou în formate diferite și ușor modificate. O grămadă de oameni în Occident răspândesc propaganda rusească, uneori pentru bani, alteori din ignoranță, alteori din rațiuni pe care le știu numai ei. Cei care repetă înșelătoriile propagandei rusești nu au nevoie să convingă pe nimeni, numai să stabilească termenii dezbaterii. Dacă oamenii dintr-o societate liberă poartă o dezbatere în cadrul unei structuri construite de conducătorii unei societăți nelibere atunci nu vor mai fi capabili să ia seama la istoria care se desfășoară în jurul lor (o revoluție (cea ucraineană n.n) tocmai a avut loc în Europa) ori să aibă sentimentul urgenței de a formula o politică într-o situație disperată (o țară europeană tocmai a invadat o altă țară europeană). Propaganda poate servi acest scop tehnic oricât de absurdă ar fi”.
În Rusia, propaganda s-a petrecut în etape. Mai întâi au descris protestele din Piața Independenței (Maidan) drept o conspirație occidentală. Apoi i-au descris pe protestatari drept naționaliști, fasciști și antisemiți care au organizat un puci ce pune în pericol de moarte vorbitorii de limbă rusă. Au lansat știri false despre sute de mii de refugiați care au fugit din Ucraina în Rusia, și au invocat pericole care nu au existat niciodată la adresa populației rusofone din Crimeea pentru invazie. Acum câteva zile, Russia Today vorbea despre o evacuare în masă a celor 70.000 de evrei din Odessa, dezmințită a doua zi de însuși liderul evreilor din Odessa. Ironic este că actualul guvern de la Kiev a numit la Dniepropetrovsk în funcția de guvernator un oligarh evreu, Igor Kolomoiski și după violențele de la Odessa, au numit un apropiat al acestuia, Igor Paliția, tot evreu, guvernator al Odessei. Primarul împușcat în spate al Harkovului, Ghenadi Kernes, era, desigur, tot evreu. La Donețk, o bandă de „mascați” au atacat una din băncile lui Kolomiski, strigând sloganuri îl care îl acuzau pe acesta că este, bineînțeles, fascist.
Fascinant dar și îngrijorător în grad înalt este că Russia Today are succes nu numai în spațiul rusesc, dar și în Occident, unde este privită ca „alternativă” la mass-media „mainstream” cam la fel ca Al Jazeera, care difuzează lucruri pe care BBC sau CNN nu le difuzează. BBC și CNN (cu toate neajunsurile lor) nu le difuzează pentru că nu au suficiente fapte să susțină un „report” și dacă ești jurnalist serios, un „deontolog”, nu dai drumul la materiale neverificate la sânge. Nu e cazul pentru Al Jazeera sau Russia Today, care, de exemplu, a ilustrat presupusul exod al ucrainenilor rusofoni în Rusia cu imagini de la granița Ucrainei cu… Polonia, cu sute de ucraineni care vroiau să treacă în Uniunea Europeană.
Nu am folosit întâmplător termenul „deontologi”. Este „nomina odiosa” lansat de Antena 3 pentru a descrie presa care a rămas fidelă faptelor și verificării, nu propagandei. Bineînțeles, pentru această „vină”, România Liberă, Revista 22 sau Hotnews sunt catalogați drept „propagandiști băsișiti”. Nu! Propaganda în forma ei cea mai pură se găsește la Antena 3 și seamănă până la detaliu cu elementele propagandei rusești. Nu avem date (faptele, deh) să afirmăm că provin din aceeași sursă dar similitudinile sunt șocante. Iar propaganda Antenei 3 repetată în ultimii 10 ani se bizuiește pe oamenii și servește scopurile enunțate de Meek și Snyder.
Cum fascismul (post-fascismul, cum îl numește un autor de stânga în Der Spiegel sau „cvasifascismul” cum l-am numit noi în altă parte) sunt termeni asociați acum în mod legitim regimului Putin, este legitim să descriem propaganda rusească drept propagandă fascistă. La fel, prin asociere, propaganda identică de la Antena 3. Propagandă fascistă!
În această lumină, cu referire la Mircea Mihăieș, reluăm o afirmație făcută într-un editorial mai vechi: „Victor Ponta, fascistul ești dumneata!”
