Avem acum situatia clara a invingatorilor in alegeri la nivelul primariilor. sef al executivului local, primarul – cuvant derivat de la "primarius", cel dintai dintre egali, principalul cetatean al comunitatii – ramane, orice s-ar spune, un cap ierarhic. Multe decizii tin de el, oricat de limitata i-ar fi puterea de catre autoritatile de deasupra, guvernamentale, de cele din josul lui (consilierii locali) si de altele, de tipul prefectului. Functia de primar are o vechime considerabila in Europa si pe teritoriul romanesc, fiind mai veche printre vlahi decat insasi intemeierea statala din vremurile medievale.
Din acest punct de vedere, situatia din resedintele de judet, acum, dupa al doilea tur al alegerilor, prezinta particularitati interesante, a caror trecere in revista nu este, poate, indiferenta. Ceea ce se observa, astfel, dintru inceput, dincolo de performanta de detinator al celor mai multe municipii cu care se poate lauda PD-L, este ca multe dintre acestea sunt primarii de mare vechime si prestigiu istoric. Cu exceptia Bucurestiului, ajuns pe mana unui independent (autentic sau nu), a Iasilor – unde la Palatul Municipal s-a instalat un membru al PSD – si a Sibiului, unde a fost reales Johannis, celelalte resedinte domnesti, capitale ori orase cu un mare rol in viata de stat romaneasca din trecut apartin unor membri ai acestui partid. In Severinul care, conform Letopisetului cantacuzinesc, a fost o prima resedinta a "banovetilor" ce urmau sa intemeieze Tara Romaneasca, alesul din cel de-al doilea tur apartine partidului lui Boc (Gheorghe Constantin, 64,69%). La fel si la Targoviste, resedinta domneasca a Basarabilor (Gabriel Boriga, primul tur, 60,2%).
In capitala Olteniei, la Craiova, Antonie Solomon a obtinut 55,07% (primul tur). si in cetatea de scaun a Sucevei scorul de 72% (primul tur) l-a adus la conducerea orasului pe Ion Lungu, din acelasi partid. Orasul Marii Uniri din 1918, Alba Iulia l-a inscaunat din primul tur pe Mircea Hava, cu 65%. si la fel s-au petrecut lucrurile si la Arad, acolo unde odinioara s-au purtat tratativele desprinderii de Ungaria (Gheorghe Falca, 67,6%, primul tur). In fine, pe Somes, insusi seful PD-L a fost reconfirmat la carma Clujului, cu 70,20% (primul tur). Daca ar dori sa joace cartea legitimarii prin recursul la simbolismul istoric, primarii din aceste orase ar putea face o alianta intemeiata nu numai pe apartenenta la acelasi partid – ceea ce nu este neaparat grozav, caci precedentele in domeniu ii pot determina pe cetateni sa vada in asta o cardasie suspecta –, ci mai cu seama pe conditia privilegiata din trecut a oraselor lor. O asemenea liga, de altfel, i-ar putea include si pe primarii de la Bucuresti, Iasi si Sibiu intr-o formula de cooperare inter-regionala din care toata lumea ar putea trage foloase.
Tot PD-L beneficiaza si de primariile unor orase cu o pondere economica semnificativa, precum Ploiesti (Liviu Volosevici, 61,47%, al doilea tur), Brasov (Gheorghe Scripcaru, 69,8%, primul tur), Targu Mures (Dorin Florea, 52,52%, primul tur), Slatina (Darius Valcov, 82%, primul tur), si de mare vechime, ca Piatra Neamt (Gheorghe stefan, 79,3%, primul tur), Botosani (Catalin Flutur, 60,15%, primul tur), Ramnicu Valcea (Mircia Gutau, 57,83%, primul tur) si Tulcea (Constantin Hogea, 73,33%, primul tur).
Tot de un vot "istoric" – nu doar etnic – au beneficiat si municipiile Satu Mare (Iuliu Ilyes, 58,27%, al doilea tur), Sf. Gheorghe (Antal Arpad, 55,64%, al doilea tur) si Miercurea Ciuc (Raduly Robert, 58%, primul tur). Daca insa votul capitalelor din trecut a mers, in majoritatea cazurilor, catre PD-L, marcand o optiune decisa in favoarea formulei unui partid ce si-a afirmat intentia de reformare a societatii si a dovedit implicare in mari proiecte de dezvoltare locala si regionala in cateva orase ale sale, votul pentru UDMR din cele trei orase unde reprezentantii Uniunii au invins a marcat pariul pe traditie, increderea in spiritul gospodaresc al maghiarilor, dorinta de afirmare a unui anume particularism local (fara a lua forme autonomiste, ci acceptand ideea convietuirii si cooperarii cu romanii). Doua chei de interpretare a aportului dintre trecut si prezent cu deschideri diferite, dar complementare, catre un anume viitor ale carui contururi sunt, deocamdata, insuficient precizate.
Ramane de constatat si repartitia pe harta tarii a victoriei primarilor PD-L din resedintele judetene. Se contureaza doua linii cvasicontinue de la vest la est: una care traverseaza partea inferioara a tarii – sudul –, pornind de la Severin, prin Oltenia si Muntenia, ajungand pana la Tulcea. Cealalta, luand-o prin Arad, Alba si Cluj, continua cu Piatra Neamt, Suceava si Botosani, ca o autentica magistrala PD-L nordica. Sunt doua culoare, doua autostrazi politice portocalii a caror functionalitate si directie de inaintare se vor vedea – sau nu – in anii ce vin.
