Observata de la distanta, Romania, mereu paradoxala, pare o oaza de optimism. Aici statisticile indica doar salturi: suntem campionii Europei la ritmul de crestere a constructiilor, al inmatricularilor de autoturisme, vicecampioni la productia industriala. stirile consemneaza performantele fara a explica insa ca una e viteza cu care creste un domeniu si alta e valoarea absoluta a afacerii din domeniul respectiv. E aproape normal sa ai un ritm de crestere vioi daca afacerile tale se dezvolta de la firul ierbii. In esenta ramanem tot o economie fragila, al carei Produs Intern Brut este cam de cinci ori mai mic decat banii dati de americani pentru planul Paulson de salvare a bancilor. In vreme ce o lume intreaga se simte amenintata de recesiune, strange cureaua, la noi negustorii de masini de lux isi fac planuri de vanzari in crestere.
Acest apetit pentru consumul de lux este completat de euforia cresterilor de salarii promise de parlamentari, care au prins Guvernul in propria capcana. Daca isi inchipuia vreun liberal din Cabinetul Tariceanu ca va reusi sa faca niste cadouri bine temperate chiar pe ultima suta de metri a guvernarii si restul politicienilor vor tacea muti de admiratie, s-a inselat. E o ingamfare sa-ti subestimezi partenerii de joaca. Politicieni din toate partidele au contraatacat si au votat o parte din lista de pomeni. Cand au majorat cu 50% salariile profesorilor, a devenit clar pentru toata lumea ca s-a deschis o Cutie a Pandorei care va antrena majorari in lant. Eu cred ca toate astea au fost posibile doar in absenta unui buget de stat pentru 2009. Ca atare, orice initiativa, cat de nastrusnica, poate fi luata in calculul fiscal.
Astfel, odata votata in Parlament, o pomana bine tintita trebuie inclusa in bugetul de stat pentru 2009, iar cand se va trage linia si se va aduna suma tuturor cheltuielilor, probabil se va pune mana si pe Codul fiscal. Adica se va constata ca, nefiind bani, e cazul sa se majoreze taxele si impozitele. Daca ministrul vremelnic al Finantelor ar fi pus pe mesele de lucru ale Parlamentului un proiect de buget care sa tina cont de eventualitatea unei economii care va merge cu o turatie redusa din cauza crizei financiare internationale, probabil ca multi politicieni s-ar fi dezmeticit si si-ar fi ros unghiile de nervi. Deoarece ar fi constatat ca liberalii au consumat orice posibilitate de a face daruri electoratului. Lipsa bugetului de stat pentru 2009 nu e singura poarta lasata deschisa aventurilor politice care au prabusit moneda nationala.
Cred ca usurinta cu care s-au impartit pomeni vine si din cauza faptului ca Guvernul nu a sesizat ca se va extinde criza financiara internationala si va afecta brutal si Romania. Pana la intalnirea cu guvernatorul Mugur Isarescu, nimeni nu a facut vreo aluzie la criza, ca si cand Romania ar fi imuna in fata teribilei turbulente a pietelor financiare. Era imposibil sa nu vezi, de cateva luni bune, cum toata lumea intrase in alerta. Dar politicienii habar n-au, deoarece s-a pierdut obisnuinta lecturii in priza directa. Deocamdata doar stirile surprind ce se intampla, deoarece leul devalorizat nu afecteaza direct facturile. Nota de plata se va plati insa in iarna, cand efectele unei prabusiri peste asteptari a leului se vor simti in mai toate buzunarele.
