Inventate de foştii comunişti din Europa de Est, olimpiadele școlare au reuşit în scurt timp să obţină susţinerea ONU. Sunt zeci de țări participante, însă doar câteva din fostul Tratat de la Varşovia, China și de curând Statele Unite ale Americii le acordă atenţia maximă. În România, ele au fost motiv de propagandă în anii comunismului. Mulți români le consideră un etalon al inteligenței nației.
Olimpiada Internațională de Matematică (OIM) este o competiție anuală la care participă elevi din diferite țări.
Primele două ediții ale olimpiadei de matematică s-au desfășurat în România.
În anul 1959 Societatea de Științe Matematice din România, condusă de academicianul Nicolae-Victor Teodorescu, a organizat prima confruntare la care au participat șapte țări din Europa de Est (Bulgaria, Cehoslovacia, Polonia, RDG, România, Ungaria și URSS) și care a fost câștigată de Romania, pe locul al doilea situându-se Ungaria, podiumul fiind completat de Cehoslovacia.
De atunci, această competiție s-a desfășurat în fiecare an, cu excepția anului 1980. Numărul de țări participante a crescut treptat, iar în prezent peste 90 de țări de pe toate cele 5 continente participă la Olimpiada Internațională de Matematică. Romania a mai fost învingătoare și în anii: 1978, 1985, 1987, 1996. Din păcate, ultimele trei ediții ne-au adus locurile 11, 13, 20, locurile fruntașe fiind împărțite între China și SUA, ultima având în lot un mare număr de chinezi… emigrați.
Ce se întâmplă cu România?!
Sunt multe cauze care țin în special de problemele apărute în ultimii ani în sistemul românesc de învățământ, dar și de organizarea care lasă foarte mult de dorit. Olimpiade naționale se desfășoară în patru etape: etapa pe școală, etapa locală/sector, etapa județeană/municipiu și etapa națională, calificarea elevilor la faza următoare făcându-se după un punctaj stabilit printr-o metodologie ale cărei reguli se schimbă uneori în timpul competiției anuale. Spre exemplu, la Etapa pe sector a Olimpiadei de matematică desfășurată anul acesta în Municipiul București organizatorii au hotărât ca pragul de calificare pentru etapa următoare, la clasa a VII-a, să coboare de la 14 punte la 10 puncte, ca urmare a rezultatelor foarte mici obținute pe fondul unor subiecte neadecvate pentru această etapă. Această formă de selectare a elevilor este neschimbată de foarte mulți ani și nu cred că este cea mai potrivită, ținând cont de noile particularități specifice evaluării. Subiectele sunt unice, la nivel național, numai la ultimele două etape.
Consiliul Național al Elevilor a luat poziție față de neregulile observate de elevi și au trimis un comunicat către presă.
„Într-un sistem de învățământ în care includerea elementelor postmoderniste în tehnicile de predare și evaluare lipsește cu desăvârșire, în care analfabetismul funcțional atinge cote alarmante, iar absenteismul și abandonul școlar constituie mărci cât se poate de clare ale traseelor educaționale neeficiente și neflexibile, mitul olimpicilor rămâne unul dintre puținele, dar insuficientele instrumente care pledează în favoarea schimbării de direcție în învățământul preuniversitar din România. În anul școlar 2015-2016 ne mândrim cu aproximativ 7000 de olimpici naționali, dintre care 202 au fost laureați la fazele internaționale, reprezentând țara noastră cu mândrie și demonstrând că avem resursă umană pentru a face, în ciuda lipsurilor, performanță. Cu toate acestea, poveștile din spatele procesului de selectare a loturilor olimpice, precum și întregul fenomen ce se străduiește să readucă o rază de speranță în climatul educațional, sunt mai puțin cunoscute sau mai puțin acceptate.”
Nemulțumirea elevilor e justă, dar ceea ce ne transmit nu trebuie generalizat. Sunt multe cazuri în care există echitate, regulile se respectă dar aceste reguli sunt cele mai bune?!
Tot în acest comunicat elevii reclamă probleme legate de evaluare: „…nu de puține ori semnalăm proceduri deficitare de selectare a loturilor olimpice. Deseori ne sunt sesizate cazuri în care punctajele nu se justifică pe baza baremului, în care corectura nu se realizează corespunzător prevederilor din Metodologia-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare…”.
Puteți citi întregul comunicat AICI.
Un profesor de excepție al învățământului românesc își exprimă profunda nemulțumire.
I-am solicitat punctul de vedere doamnei Manuela Prajea, profesoară de matematică la Colegiul Național „Traian” din Drobeta Turnu Severin, care în ultimii 25 de ani a inspirat sute de elevi. Elevii instruiți de doamna profesoară au obţinut 64 de premii internaționale, 133 naționale și peste 430 județene. Manuela Prajea este singurul profesor din România care a fost nominalizată la Global Teacher Prize, un fel de Nobel pentru educație și care s-a calificat în primii 50 de finalişti. Rezultatele obținute în activitatea didactică fac din doamna profesoară un simbol al școlii românești.
„Degradarea se produce încet și sigur și a început cu mai mult timp în urmă. Ceea ce este în întreaga societate românească s-a infiltrat și în educație. Rămânem cu criticile atâta timp cât interesele guvernează grupurile închegate care monopolizează soarta educației la orice nivel. Sistemul este sudat și s-a perfectat în timp: greu de învins!” a spus Manuela Prajea.
Sunt oameni care se luptă cu sistemul dar numărul lor este prea mic.
Despre neregulile legate de evaluările subiective sau rău intenționate făcute în unele centre județene de corectare se discută mult dar puțini sunt cei care iau atitudine. Un caz devenit celebru este al doamnei Camelia Safta mama unei eleve olimpice la matematică, din Craiova, cu zeci de premii la concursurile școlare, care a demascat nereguli privind corectarea lucrărilor la olimpiada de matematică, etapa județeană, din anul 2014.
În urma evaluării de la faza județeană din acel an, Teodora Safta, elevă în clasa a VI-a, s-a clasat pe locul al doilea, la egalitate de puncte cu alt elev și la distanță de un punct de locul întâi, singurul care permitea participarea la olimpiada națională. Mama ei a considerat că diferența a fost stabilită abuziv de către profesorii care aveau interes ca alt elev să ajungă la faza națională și s-a hotărât să-și facă dreptate invocând încălcările flagrante ale regulamentului competiției pe care le-a putut dovedi cu probe. Adresându-se instituțiilor abilitate să facă lumină în acest caz Camelia Safta a primit răspunsuri contradictorii. Ministerul Educației îi dă dreptate , în schimb, Inspectoratul Școlar Județean Dolj a considerat că s-a respectat Metodologia-cadru de organizare și desfășurare a competițiilor școlare (…), precum și Regulamentul specific privind organizarea și desfășurarea olimpiadei naționale de matematică.
Cu toate că problema apărută nu putea fi soluționată până la etapa finală a olimpiadei din acel an, mama copilei a continuat lupta sperând că va trage un semnal de alarmă și va repune sistemul pe calea cea dreaptă. În acest sens, s-a adresat Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova, unde a depus plângere IN REM pentru abuz în serviciu. După un an și jumătate de cercetări, procurorii au anunțat că i-au scos pe toți de sub urmărire penală pe motiv că faptele sesizate nu sunt prevăzute de legea penală, deoarece lipsesc paguba sau vătămarea intereselor unei persoane. Ca urmare a acestei hotărâri, mama elevei a contestat la Judecătoria Craiova decizia Parchetului, fiind ultima instituție care mai poate să facă lumină în acest caz. Dacă nu i se face dreptate, Camelia Safta intenționează să se adreseze unei instanțe civile și chiar se gândește să facă o plângere la CEDO.
În anul 2016 Teodora Safta s-a clasat prima la etapa județeană a olimpiadei de matematică și a reprezentat județul Dolj la olimpiada națională. S-a pregătit asiduu pentru această performanță și totodată a primit o lecție de viață de la mama ei. Teodora a fost aleasă președinte al Consiliului Școlar al elevilor în colegiul din care face parte. Cu siguranță va milita pentru dreptate și adevăr.
„Mi-ar plăcea mult ca sistemul de învățământ să se schimbe, astfel încât să nu mai sufere și alți copii. La vârsta lor pot fi descurajați foarte ușor. Este foarte greu să explici unui copil de ce a pierdut când avea dreptate. Dacă măcar o parte din problemele pe care le-am semnalizat s-ar rezolva, ar fi un mare câștig pentru generațiile care vin“, crede Camelia Safta.
