Atacurile lui Traian Basescu la adresa expandarii caracatitei statale sunt intemeiate. Cum era de asteptat, ele nu au ramas fara ecou, drept care, in plin sezon estival, premierul Emil Boc a trecut la discutii cu capii ministerelor unde agentiile s-au acumulat ciorchine. Problema este insa de nerezolvat, desi nu este prima incercare de a se face reduceri la varf. Vom asista, prin urmare, la o vanzoleala menita sa cosmetizeze realitatea institutionala, asa cum s-a intamplat mereu la noi.
si nici nu se poate altfel, pentru ca, la noi, statul tine loc de natiune. Legaturile sociale dintre cetateni nu au fost niciodata suficient de puternice pentru ca ele sa ajunga baza pe care sa se construiasca o realitate institutionala. Dimpotriva, statul roman modern s-a constituit ca un raspuns la neputinta diverselor paturi sociale de a ajunge la coerenta si un relativ consens in cadrul divanelor ad-hoc, create din diversele straturi ale societatii, dupa Conventia de la Paris (1856).
Cum unii voiau unire, iar altii statu-quo, sub garantia Angliei, Austriei si a Turciei, societatea s-a regasit scindata. si aceasta, pentru ca atunci, ca si acum, marile puteri garante pareau mai credibile si mai consecvente politic decat alesii nostri. Daca ar fi avut – atunci si in ultimii 150 de ani – o preocupare sincera si constanta pentru ameliorarea vietii cetatenilor pe care pretinde ca ii reprezinta, mana de politicieni care se reproduce la infinit in aceleasi forme trivial-demagogice si cinic-egoiste ar fi facut macar atat incat, printr-o educare civica temeinica, sa explice oamenilor limpede ce foloase aduc intregii societati unirea, independenta, constituirea unei administratii comune. Cum acest lucru nu s-a petrecut si cum existau mereu destule motive de a nu paria pe politicienii proprii – coruptie, trancaneala fara acoperire, ciocoism arivist, neglijarea interesului public –, o concordie la nivelul intregii societati nu a putut exista, intr-un sens constructiv, decat prin exceptie.
Ramanea, asadar, ca saltul sa fie facut intr-o maniera elitista, voluntarista si, implicit, ilegitima democratic, de sus in jos, drept care alegerea lui Cuza, orice s-ar spune, s-a decis in cluburile masonice ale boierimii si inaltei burghezii romanesti transcarpatice, nu fara "amestecul din afara" al Frantei. Statul unit al romanilor a fost, astfel, o creatie politica facuta in sensul vremii si al evolutiei, dar nu printr-un demers al intregii noastre societati, ci de catre o mana de oameni. Nu este de mirare, astfel, ca noul stat, cu organele lui, aparut pe fundalul unei dominatii straine si violentand atat traditiile istorice – ceea ce va atrage criticile conservatorilor peste o generatie –, cat si structurile orientale ale guvernarii otomane, printr-un model agresiv occidental copiat pas cu pas, a trebuit sa se sprijine nu pe intregul corp social, ci mereu pe propriile-i structuri.
Asa a devenit Romania stat modern, birocratic, tentacular si asa a ramas pana si in Constitutia actuala, unde nu se mentioneaza nicaieri ca subiectul Legii fundamentale ar fi cetateanul sau relatia statului cu acesta. Draga noastra Constitutie se intereseaza de stat, statalitate, de caracteristicile ei inviolabile, nu si de noi, muritorii, care, nascuti, traiti pe acest pamant, oferim scheletului sau legal carnea si sangele de care are nevoie.
Statul a creat natiunea, raspandind prin scoala ideile din programul national, si tot el a uniformizat marile si micile provincii pe care le-a integrat. A anemia masiv, radical, institutiile statului in Romania actuala este echivalent cu a debiliza structurile de continuitate si functionalitate birocratica, lasand pe seama societatii infantilizate (din pacate) functionarea coerenta, coeziva si performanta a natiunii romane. Din pacate, natiunea noastra este intens si profund birocratizata; ca si principalele partide politice, de altfel. Iar cei de sus o stiu si se tem de ce ar putea urma, tinand seama si de slabiciunea – reala – a societatii noastre civile. De aceea, probabil, noua campanie de simplificare a structurilor statului va ramane un simplu balon de sapun.
