Războiul care urmează este deja planificat în detalii, şi nu se va petrece pe cîmpul de bătălie. Acolo se ştie cine e mai tare, deci după cîteva manevre tactice se vor pune armele jos şi cine va putea va trece la învingători, cine nu, nu. Ce e important se va întîmpla în spatele liniilor- deja s-a cumpărat otrava de turnat prin fîntîni, şi alte asemenea manevre vitejeşti în care excelează războiul la români. Ca atare, deşi mi-ar fi plăcut să vă întreţin în această săptămînă cu alegerea între programe- colegii de la SAR şi FES au organizat o dezbatere foarte reuşită săptămîna trecută, puteţi citi rezumatul aici (http://sar.org.ro/dezbatere-sar-care-sunt-solutiile-partidelor-pentru-crestere-economic%C7%8E-si-crearea-de-locuri-de-munc%C7%8E/ ), sau cu alegerea între persoane- echipa României Curate a documentat un număr excepţional de candidaţi eligibili, peste 600, de la afaceri cu statul la mătuşi şi fini- nu o să fac nici asta, verificaţi singuri cine sînt cei care candidează în colegiul în care votaţi (http://verificaintegritatea.romaniacurata.ro/.) Eu o să îmi fac datoria să mă ocup de cele esenţiale, adică să fac lista cu ce nu trebuie să se întîmple, cu ce ar face situaţia sigur mai rea. Iluzii nu îmi fac, că sîntem în scenariul negativ pe care deja îl anunţam acum cîteva săptămîni, în care fiecare tabără vrea doar să mărească costul celeilalte- deşi costurie astea, mai ales cele externe, o să le decontaţi cu toţii, nu doar unii. Nu mă includ, pentru că în afară de solidaritate mărturisesc sincer că nu există persoană mai puţin afectată de cine cîştigă sau pierde aceste alegeri. O să mă limitez la rău-facerile deja anunţate public- ce să mai vorbesc de restul.
Nu permiteţi nereguli şi fraude electorale, chiar dacă oricum se va spune că au fost. Avem misiune OSCE de observare a alegerilor, sînt deja bombardaţi de intoxicări şi inevitabile ştiri proaste (cum că avem penali pe liste: am auzit că au pus întrebarea candidă de ce nu îi scot partidele din moment ce ştiu care sînt). Rezultatul alegerilor nu va fi strîns, deci motiv de fraudă nu e, nu lipseşte decît disciplina ca să avem ordine. Sînt mari şanse ca din combinaţia celor două electorate de centru stînga şi centru dreapta să iasă o majoritate confortabilă, un pic ajutată de sistemul electoral. Nu numai organele statului, ci şi partidele trebuie să dea dovadă de disciplină exemplară, ca să prevenim orice tentative de fraude sau orice provocări în acest sens.
Nu viciaţi rezultatul scrutinului; votantul ştie întotdeauna mai bine şi nimeni nu e îndreptăţit constituţional să calce în picioare mandatul votanţilor, nici măcar un preşedinte legitim, darămite unul căruia o mare majoritate îi vrea demisia. Dacă USL cîştigă alegerile, majoritatea USL va dicta premierul. Asta înseamnă majoritatea votanţilor: numai aşa e democratic, şi jocuri de stricat partidele cum făcea Carol al II-lea nu sînt acceptabile într-o democraţie: nici în dictatura regală nu au mers prea bine. Dacă dl. Ponta ar fi pus sub urmărire penală, ar fi o îndreptăţire pentru şeful statului să ceară majorităţii un alt prim ministru. Cîtă vreme nu e, şi continuă să fie şeful PSD, el trebuie să fie prim ministru. Dacă e ca vreun guvern să controleze vreo majoritate parlamentară în România, măcar pe ici pe colo, prin momentele esenţiale, liderul celui mai puternic partid sau coaliţie trebuie să fie şi prim ministru. Nimic altceva nu ar funcţiona: nici măcar asta din cale afară. Nu doar că asta e soluţia legală, dar asta e soluţia funcţională, dacă e să nu devenim o ţară neguvernabilă. Nimeni care susţine altceva nu poate pretinde că o face pentru că vrea binele naţiunii.
Nu trageţi voi primii, oricine aţi fi. Cine trage primul ia blamul, şi consecinţele sînt mari. De asta aş prefera să nu mai aud ameninţări de nici o parte, şi de asta demiterea lui Dan Mihalache a fost o decizie justă a lui Ponta, deşi era vorba de o incompatibilitate deja rezolvată. Nu fondul chestiunii, ci reacţia îndreptăţeşte eliberarea din funcţie. Nimeni să nu mai înjure şi să ameninţe organele statului, că dreptatea nu se face într-o zi. Cine joacă mai bine jocul procedural democratic o să cîştige. Nici UE, şi nici votanţilor nu le plac scandalagiii.
Nu mai trimiteţi semnale că anticorupţia e a lui Băsescu şi că o să o aruncaţi peste bord odată cu el. Hai să nu ne mai plîngem că sîntem trataţi incorect şi discriminaţi de UE. Conducem în topul reclamaţiilor şi investigaţiilor OLAF. Cum se poate ca doar după ce o firmă străină sesizează OLAF contra Romstrade să se ajungă la DNA cu Iordache? Cîte ocazii a avut statul să controleze situaţia acestei firme, şi a altora, şi să rateze? Sigur, era sub regimul Boc-Udrea-Boagiu. Dar mi-a fost destul să îl văd pe ministrul Silaghi făcîndu-se singur de rîs, cu ceva ajutor de la Antena3, explicînd că e neeuropean să ai liste negre la firme şi că una peste alta nu se poate face nimic. Să le iau la rînd:întîi, mai multe ţări europene au liste negre la firme, nu se cheamă aşa,dar există, faceţi un training dacă nu sînteţi la curent (trimit eu trainer); doi, cine crede că nu se poate face nimic să nu vină la guvernare, să nu facă nimic la el acasă. Face o impresie catastrofală, după ce deja s-a declanşat ancheta, să continui să dai avansuri unor firme cu mari datorii la bugetul de stat şi să nu faci nimic să previi asemenea situaţii în viitor. Circulă zvonuri că se va face din nou un Minister al Controlului, bună idee, dar hai să definim întîi jurisdicţia şi resursele umane. Transparenţa fiscală şi controlul sînt soluţiile, trebuie să prevenim şi să dăm impresia că putem. Pe moment dăm impresia că numai DNA funcţionează, dar nu e clar de ce umflă pe unii şi nu pe alţii, din lipsă de resurse probabil, dăm impresia că peste tot se fură. E catastrofal: trebuie schimbată impresia asta, şi nu cu demonstraţii cînd e vreunul ridicat, astea sînt contraproductive şi inutile. Şi cum e clar tuturor că DNA merge, nu îl stricaţi cu numiri de incompetenţi dovediţi public: se poate cert ajunge la un consens pentru un concurs public, cu consultarea UE, ca să fie puşi oameni buni ca procurori generali. Iar aceştia să nu mai facă pasul înapoi la ordin, ce idee absurdă că te compromiţi dacă pierzi un concurs: trebuie făcută proba adevărului, şi pentru asta trebuie ca să avem o listă scurtă aşa de bună că oricare e numit de pe ea să ne fie indiferent.
Nu nominalizaţi în guvern mafioţi şi idioţi. Nu o să numesc mafioţii, că nu am nevoie, la ora asta orice guvern s-ar numi puteţi extrage din baza de date în trei secunde cine e şi ce afaceri cu statul are. O să facem asta preventiv, de la prima nominalizare. Idioţii însă, ca ăia care astă vară anunţau public frauda electorală dînd alte cifre de prezentare în ziua referendumului, şi încercînd să schimbe cvorumul după, sînt la fel de periculoşi Spun ce am spus şi astă vară: omul politic care cere în gura mare la TV să se calce legea nu are ce căuta în nici o funcţie, e mai rău decît un atentator la statul de drept, e un idiot. Ideea că ăştia se vor transforma în traseişti şi se vor duce la Băsescu, deci trebuie trataţi cu mănuşi, mi se pare ridicolă. A înghiţit Băsescu, deşi zice că nu, pe Micky Bacşiş şi pe generalul Oprea, ce să mai vorbim de Voiculescu în 2005 şi Măgureanu mai în trecut, dar pe V.V. nu o să-l înghită, dovada s-a făcut cu invectivele la adresa lui Tăriceanu. Aşa că nu e nici un motiv să faceţi miniştri din asemenea oameni irecuperabili, ale căror declaraţii la TV s-au notat prin toate ambasadele.
Nu mai daţi decît ordonanţele de urgenţă indispensabile şi refaceţi un mecanism credibil de contestare a lor numind un avocat al poporului independent, nu pesedist. Nu am idee şi nici timp să pricep cui a folosit ordonanţa cu audiovizualul, dar ştiu sigur că nimic în domeniul audiovizualului nu justifică acest caracter de urgenţă, care înseamnă scurtcircuitarea oricărei consultări. Unul din motivele pentru care PDL a devenit aşa de impopular a fost eliminarea oricăror consultări. Luaţi-o pe drumul ăsta, guvernanţi actuali şi viitori, şi vă paşte aceeaşi soartă, că timpurile sînt grele şi una e să cîştigi că s-au făcut alţii de rîs şi alta să te menţii prin meritele tale. Amînarea promisiunii făcută lui Barroso şi nouă de a numi un avocat al poporului independent, aşteptînd să treacă alegerile ca să numiţi un politruc de-al vostru pe faţă e cu totul penibilă. Adică după alegeri dăm drumul la frîne, nu? Păi asta zice şi Băsescu, că vrea să prevină crimele voastre plănuite, că după executare va fi prea tîrziu. Atunci are dreptate, nu?
Nu faceţi nici cel mai mic gest de ameninţare a jurnaliştilor independenţi şi societăţii civile. La ora asta deja s-au scris avertismentele că asta pregătiţi. Ceea ce se mai poate la rigoare justifica faţă de un oponent politic (dai afară pe unul numit de predecesori ca să îi pui pe ai tăi) nu se poate justifica faţă de un sector care este presupus independent şi foarte bine conectat la presa occidentală şi UE. S-au trimis deja jalbele că politizaţi televiziunea publică: eliminarea oricărui jurnalist din zona de ştiri/afaceri curente sub orice pretext de restructurare o să o plătiţi scump, mai ales că iarăşi s-a lucrat mitocăneşte, s-a făcut o evaluare editorială fără nici un partener extern credibil (eu am folosit BBC World Service Training pe vremea mea, dar şi alternative mai puţin celebre ar fi fost bune, în loc de asta s-au preferat comisii complet politice). Ce au spus adversarii USL? Că aşteptaţi să treacă alegerile ca să epuraţi jurnaliştii incomozi. Faceţi asta, prosteşte, şi va ieşi scandal mai mare ca la Orban. Nu mai vorbesc dacă închideţi pe careva din societatea civilă, un ONG care există deja şi eventual vă mai şi critică. Acesta e subiectul principal din raportul Freedom House în acest an- l-am răsfoit ca referent- şi deja scorul ăla urcat cu greu de mine în atîţia ani stă să cadă la loc sub Bulgaria. Nu aş vrea să mai spun ce coadă e la toate ratingurile zilele astea, inclusiv la cele care influenţează dobînda direct şi cît echilibru ne trebuie (başca timp) ca să nu încurajăm aşteptările negative ale agenţiilor. Maximă prudenţă! Că de televiziunea publică nici nu aveţi nevoie, aveţi private (mă bucur să văd că Antena 3 a început să muşte din miniştri, dar totuşi…). Că tot sîntem aici, poate nu ne mai ameninţaţi- aud că dl. Chiuariu a trimis vreo două notificări la România Curată săptămîna asta. E singurul dintre toţi oamenii politici români care ameninţă cu justiţia nişte monitori independenţi şi clar nepartizani, ca atare o să-l propunem la premiul anual „Supravieţuitor Fruntaş”. Sigur ajută la PR.
Ce să vezi, regret sincer că nu am putut scrie nici săptămîna asta un material mai rafinat despre programele economice ale celor două alianţe principale (keynesiene şi unul, şi altul), că iarăşi avem subiecte de genul cum să prevenim ameninţările la adresa democraţiei şi a statului de drept. Şi mai regret că nu împart cu dvs. dilema cine va primi votul meu, că eu am plecat cu anticipare în Congo, sau pe acolo. Urmînd scepticismului meu declarat că Ruanda ar fi progresat cel mai mult de pe glob la anticorupţie m-am trezit cu o invitaţie de la Uniunea Africană de a oferi keynote speechul de ziua internaţională a corupţiei, 9 decembrie, la Kigali (fie citesc RL, fie au fost ecouri ale unei conferinţe de-a mele la Banca Mondială). Aveam intenţia să iau o sticlă de gin din duty free, că dezinfectează, şi să o beau cu consulul nostru, bănuind că nu va veni nimeni altcineva la vot, cînd am aflat că nu avem nici o reprezentanţă în Ruanda, nici în Congo alăturat. Care va să zică, alegeri uşoare şi sper să nu ne vedem de Crăciun la demonstraţii, fie ca să apărăm rezultatul alegerilor, fie statul de drept. Ci în jurul bradului.
Comentariile la textele Alinei Mungiu-Pippidi au fost desfiinţate la cererea autoarei şi vor fi reintroduse după alegerile din 2012. Puteţi comunica cu Alina Mungiu-Pippidi prin intermediul paginii ei personale la http://www.sar.org.ro/amp/. Puteţi da o notă articolului mai jos.
